| It little profits that an idle king, By this still hearth, among these barren crags, Matched with an aged wife, I mete and dole Unequal laws unto a savage race, That hoard, and sleep, and feed, and know not me. |
Biet rege stând cu vârstnica mea soaţă În faţa vetrei, printre stânci pustii, Ce noimă are să-ntocmesc legi strâmbe Pentru un neam barbar ce strânge prăzi, Mănâncă, doarme şi nu mă cunoaşte? |
Verbul a victimiza apare ca noutate în Dicţionarul Ortografic, ajuns la noi pe filieră engleză, din to victimize. Termenul intră în categoria verbelor tranzitive şi înseamnă „a transforma (pe cineva) în victimă”, stabilind sinonimie cu a persecuta. Astfel, înţeleg de aici faptul că acţiunea aceasta nu poate veni decât din exterior, constând într-o nedreptate făcută altuia, o asuprire, o oprimare a cuiva de către altcineva.
N-am găsit nuanţa reflexivă, atât de des folosită, cu privire la forţa uriaşă pe care o avem asupra sinelui profund, de a poza pentru ochi străini, ori de a ne considera în mod onest victime – ale altora, ale societăţii, ale stelelor prost aliniate. Dar cred că va fi curând trecută în scripte, căci lumea modernă ne oferă mijloace să luptăm împotriva asupritorilor, dar răul făcut asupra sinelui este o schilodire fără de seamăn şi, deseori, fără de leac.
Continuare »
| When I consider everything that grows Holds in perfection but a little moment, That this huge stage presenteth naught but shows Whereon the stars in secret influence comment; |
Când ştiu că tot ce-n juru-ne viiază este desăvârşit numai o clipă, că tot ce-n scena vieţii se aşază e-nrâurit de-a stelelor risipă; |
| When I perceive that men as plants increase, Cheered and checked even by the selfsame sky; Vaunt in their youthful sap, at height decrease, And wear their brave state out of memory; |
când oamenii, puiţi ca iarba-n lume, îi văd slujiţi şi stinşi de-o stea avară ce-i micşorează când ajung pe culme, zvârlindu-i din memorie afară; |
| Then the conceit of this inconstant stay Sets you most rich in youth before my sight, Where wasteful time debateth with decay To change your day of youth to sullied night; |
văzând în toate-un nestatornic tremur, vederii mele, umbra ta-mi ajungă mereu întinerind sub crug de vremuri ce-ar vrea să schimbe ziua-n noapte lungă… |
| And all in war with Time for love of you, As he takes from you, I engraft you new. |
Cu timpul ce te fură duc război şi tot ce fură eu ţi-ntorc ‘napoi… |
| William Shakespeare | traducere de Gheorghe Tomozei |
| My heart, the bird of the wilderness, has found its sky in your eyes. They are the cradle of the morning, they are the kingdom of the stars. My songs are lost in their depths. Let me but soar in that sky, in its lonely immensity. Let me but cleave its clouds and spread wings in its sunshine. |
Inima mea, pasăre din sălbăticie şi-a găsit cerul în ochii tăi. Ochii tăi sunt leagănul zorilor, ochii tăi sunt împărăţia stelelor. Cântecele mele se pierd în adâncul ochilor tăi. Lasă-mă să mă înalţ în aceste două ceruri în uriaşa lor singurătate. Lasă-mă doar norii să le spintec, să le-mprăştii vâsliri de aripi în strălucirea lor plină de soare. |
Crăciunul este o sărbătoare cu o simbolistică bogată, despre care se pot spune multe lucruri. Iată doar câteva explicaţii interesante, citate din „Dicţionar de simboluri” de Jean Chevalier şi Alain Gheerbrant (Editura Artemis, Bucureşti, 1995).
Continuare »
© 2024 blog.ro-en.ro