Verbul a tăgădui vine din limba maghiară – tagadni (care se traduce „a contesta”). Este tranzitiv şi înseamnă – cu referire la adevăruri, fapte, fenomene – „a contesta o afirmație, a nu recunoaște ceva ca fiind adevărat, a declara ca fiind neadevărat”.

Termenul stabilește sinonimie cu verbe precum a nega, a renega, a dezminți sau, mai rar, cu a refuza. Are, de asemenea, şi alte echivalente în dicționare: a ascunde, a dezice, a masca, a respinge, a retracta, a tăinui, dar şi livrescul a denega ori învechitul a protesta.

Mie îmi place teribil cum sună. Și, deși întotdeauna mi s-a părut că are o conotație negativă – căci retractarea implică o dezicere, o negare de primă vorbă, acum îl găsesc mai pe gustul meu. Pentru că încă îmi mai place curajul contestării și puterea unui „nu” spus împotriva curentului.

Nu agreez însă, așa cum nu mi-au plăcut niciodată, „contestarii de serviciu”, cei care critică totul și pe toate, cărora nimic nu le convine și totul le displace, fără a identifica problemele reale și soluțiile adecvate. Pur și simplu din dorința de a fi contra curentului ori, dimpotrivă, de a fi „cool”, ridicându-se pe un val de opinie „la modă”, de bonton.

Nu cred în rezolvările de tipul acesta, dar e foarte adevărat că mai curând se mișcă lucrurile atunci când sunt puse sub presiunea tăgadei, decât lăsate în voia lor, sperând că se vor îmbunătăți de la sine… Prin urmare, deși nu sunt cea mai cârtitoare ființă din lume, mă bucur deseori când oamenii tăgăduiesc ordinea lucrurilor ce merg strâmb.

A_BEST, unul dintre cele mai mari centre independente de învăţare a limbilor străine din România, lansează pentru clienţii corporate o nouă ofertă completă de training lingvistic, care vizează discounturi pentru companiile care semnează contracte de training până la data de 30 iunie 2019. Oferta face referire la cursurile corporate pentru limbile engleză, germană, franceză, spaniolă, italiană şi română pentru străini, organizate la sediul companiei beneficiare din Bucureşti.

De peste 10 ani, A_BEST organizează cursuri de limbi străine şi de limba română pentru expaţi pentru mai mult de 250 de companii din Bucureşti şi din ţară, din domenii precum IT, telecomunicaţii, banking, asigurări, pharma, FMCG, transporturi şi logistică. În ultimii 5 ani, Centrul de Limbi Străine A_BEST a avut aproximativ 6500 de cursanţi corporate. În anul 2018, circa 70% din cursurile derulate de A_BEST au fost reprezentate de cursurile corporate.

Continuare »

Verbul a idealiza a ajuns la noi din limba franceză – idéaliser, poate și conform unui italienesc foarte asemănător – idealizzare, și înseamnă „a atribui unui lucru sau unei ființe calități excepționale”, dar și „a exagera ceva în bine, a reprezenta ceva mult mai bine decât în realitate”. Sensul cel mai general are în vedere încercarea de „a da realității un caracter ideal”.

Explicația mai detaliată precizează că verbul se folosește cu privire la un lucru sau la o persoană: „a prezenta ca fiind mai bun decât este în realitate, a atribui unui lucru sau unei ființe însușiri excepționale, a-și imagina ceva (sau pe cineva) ca fiind desăvârșit (foarte bun, foarte frumos etc.)”. Sinonimele menționate de dicționare sunt puține și strâns legate de sfera artistică: a înfrumuseța, a poetiza.

Continuare »

Verbul a reînvia este obținut prin derivare, cu prefixul re- de la a învia (la care vechea normă ortografică trimitea anterior), și are acum câte două forme corecte – eu reînvíi / reînviéz. Înseamnă, mai întâi de toate, „a reveni la viață (după ce a murit)”, sinonim, într-o oarecare măsură, chiar al lui a învia. În sfera medicală, termenul se referă la „a repune în funcțiune inima, respirația”, echivalentul fiind a resuscita.

Sensurile figurate sunt multe și interesante. Mai întâi, „a căpăta din nou viață, putere, a deveni din nou activ” – a renaște, a reînsufleți; apoi, „a reveni în amintirea cuiva, a apărea în memorie; a deveni viu în conștiința cuiva”, dar și „a face să fie din nou folosit, să devină actual” – a reactualiza (vorbe sau datini).

Continuare »

Toată lumea crede că ştie ce este o ironie. De fapt, chestiunea e destul de încâlcită. Mai ales la americani.

„Ironic” nu înseamnă „ghinionist”, „interesant” sau „întâmplător”, deşi aceşti termeni deseori sunt folosiţi interşanjabil în Statele Unite. Şi această folosire greşită nu i-a ocolit nici pe lingvişti.

Cert este că incertitudinea legată de definiţia termenului „ironic” persistă şi e veche de zeci de ani. „Ironic” este pe lista de 58 de termeni frecvent folosiţi greşit în limba engleză, întocmită de lingvistul Steven Pinker de la Harvard, şi se află în topul cuvintelor cele mai accesate în varianta online a dicţionarului Merriam-Webster.

Prin urmare ce înseamnă ironia cu adevărat şi de unde vine confuzia asta? O parte a stării de ambiguitate provine din faptul că sunt nu mai puţin de trei definiţii ale termenului în unele dicţionare. Este vorba despre ironia socratică (metodă filozofică antică) şi ironia dramatică (tehnică retorică şi literară), dar definiţia care ne interesează – şi care este cea mai dezbătută – este ironia situaţională. Aceasta survine, aşa cum o defineşte Oxford English Dictionary, atunci când „o situaţie sau un eveniment par deliberat contrare cu ceea ce se aşteaptă şi adesea sunt amuzante într-un mod neaşteptat.”

Importantă, conform puriştilor, este partea deliberat contrară – ca o situaţie să fie ironică, trebuie să fie opusul a ceea ce se aşteaptă, nu doar o coincidenţă amuzantă.

Nu toţi lingviştii au totuşi această viziune limitată. Campionii sporirii limbajului fluid, Merriam-Webster argumentează că cei care folosesc „ironic” cu sensul de „întâmplător” nu greşesc, de fapt, ci nu fac decât să fie pionieri. Editorii spun: „Termenul ironie se aplică evenimentelor care sunt întâmplătoare şi, în vreme ce unii consideră că e o folosire incorectă, e doar una nouă.”