* postdecembrist apare ca noutate, adjectiv masculin cu pluralul postdecembriști și femininul postdecembristă-postdecembriste

* postelectoral are valoare adjectivală, masculin cu pluralul postelectorali și femininul postelectorală-postelectorale; are două variante corecte pentru despărțirea în silabe – pos-te-lec-to-ral/post-e-lec-to-ral

! posteminescian este adjectiv masculin cu pluralul posteminescieni și femininul posteminesciană/posteminesciene; se desparte fie pos-te-mi-nes-ci-an, fie post-e-mi-nes-ci-an

* poster este un anglicism, substantiv neutru cu pluralul postere

* posterior are, pe lângă valoarea mai veche, adjectivală, una nouă: este substantiv neutru cu pluralul posterioare – se folosește în registru familiar și se desparte pos-te-ri-or

! portochelari are două variante corecte pentru despărțirea în silabe – por-to-che-lari/port-o-che-lari; este substantiv neutru cu pluralul portochelari

! porto-franco este substantiv neutru cu pluralul porto-franco („port, parte dintr-un port sau dintr-o regiune de litoral, în care mărfurile nu sunt supuse taxelor vamale și nici altor formalități fiscal”)

* portorican (referitor la Puerto Rico) are valoare adjectivală sau substantivală, masculin cu pluralul portoricani și femininul portoricană-portoricane. În același timp, pentru varianta Porto Rico dicționarul trimite la Puerto Rico.

* portret-robot apare ca noutate, substantiv neutru cu pluralul portrete-robot

* portschi este substantiv neutru, cu articularea portschiul și pluralul portschiuri („dispozitiv pentru transportarea schiurilor; suport fixat pe capota autoturismelor pentru transportul schiurilor”)

Oxford alege „climate emergency” drept cuvântul anului dintr-o listă scurtă de termeni care au toți legătură cu mediul înconjurător, cum ar fi „climate crisis”, „eco-anxiety”, „ecocide”, „global heating” și „climate action”.

Oxford Dictionary spune că termenul este definit drept „situație în care e necesară o acțiune urgentă pentru a reduce sau a opri schimbările climatice și a evita potențialele dezastre de mediu care pot rezulta”.

Analiza datelor privind limba engleză indică o evoluție rapidă a termenului de la o obscuritate relativă la unul dintre cei mai proeminenți termeni – și proeminent dezbătut – din 2019.

Continuare »

Verbul a admonesta vine din limba franceză – admonester, și se referă, în sens larg, la acțiunea de „a mustra pe cineva cu severitate, a face observații, a dojeni aspru”. Termenul are însă o conotație suplimentară, pentru că cele mai multe dintre explicațiile date de dicționare subliniază faptul că acțiunea se face în calitate oficială (verbal sau în scris) și este suportată de către un subaltern care, în principiu, s-a făcut vinovat de ceva.

Evident că sensul termenului s-a deplasat foarte mult, întrucât este folosit, mi se pare, la scară destul de largă, cu valențe mai puțin oficiale. Iar sinonimele înregistrate de dicționare par să susțină această idee. În afară de faptul că sunt extrem de numeroase, multe dintre ele funcționează în registrul familiar și regional.

Astfel încât, pe lângă a certa, a dăscăli, a dojeni, a moraliza, a mustra, apar și verbe ca a beșteli, a muștrului, a ocărî, a probozi, a sfădi, a sudui, a înfrunta, a oropsi, a stropoli, a toi, a cîrti, a tolocăni, a(-i) bănui, a docăni, a mogorogi, a moronci, a puțui, a șmotri, a vrevi, a preobrăzi, a prihăni, a probăzui, a prociti, a săpuni, a scutura. Cu antonimele, lucrurile sunt mai simple – este menționat doar a lăuda.

Seria sinonimică este însă mult prea relaxat construită, cred. În mod evident, niciunul dintre termenii menționați nu are… prestanța pe care originea i-o conferă lui a admonesta (exceptându-l,  poate, pe a moraliza). Astfel încât, pare logică specializarea termenului în sfera oficială, atâta vreme cât există alternative extrem de expresive pentru toate celelalte situații.

Verbul a (se) împărtăși este un derivat al substantivului părtaș, cu prefixul în-, de al cărui sens se și leagă: „a face pe cineva părtaș la ceva” sau „a se face părtaș la ceva, a lua parte la ceva”, adică a participa. Dar și „a avea parte de…”, echivalent cu a primi (din…), a se înfrupta (din…), precum și „a primi o parte din ceva” – în sens mai general.

Sensurile sunt destul de multe, căci verbul mai poate să însemne „a accepta punctul de vedere al cuiva, a fi de acord cu…, a primi ca bun”, deci a accepta, a admite – când e vorba de păreri, opinii. Ori cu privire la idei, gânduri, sentimente – „a (se) destăinui cuiva ceva, a face cunoscut (pentru a găsi sprijin spiritual sau moral)”, adică a comunica, a declara, a (se) destăinui.

De asemenea, poate avea în vedere „a împărți cu cineva ceva, a da și altuia, a face parte cuiva”, dar și „a avea parte de același lucru ca și altcineva”. Atunci când se referă la bucurii sau necazuri, dureri, înseamnă „ a suporta împreună”, dar se pot avea în vedere și impresii… sau chiar soarta cuiva.

Utilizat deseori în spațiul bisericesc, verbul se referă la „a da sau a lua împărtășanie; a supune ritualului de împărtășanie (sfânta grijanie)”, fiind sinonim cu a (se) cumineca, a (se) griji. Iar de aici derivă semnificația argotică a termenului, însemnând „a consuma băuturi alcoolice” – a bea. Și, surprinzător, sinonime mai există, multe în registrul popular și regional.

Zilele trecute mi-a căzut privirea pe un citat care spunea așa: „Pentru că suntem muritori, fiecare talent, îndemânare, aptitudine pe care o posedăm, fiecare gând și trăire pe care am avut-o, fiecare peisaj superb pe care l-am văzut, fiecare obiect material pe care l-am avut, se va pierde, în definitiv. Asta doar dacă nu le împărtășim cuiva.”

Și m-am gândit, imediat, cât de fericită sunt. Pentru că în fiecare zi îmi împărtășesc cunoștințele și învățăturile elevilor mei. Iar în fiecare zi de luni, gândurile mele – mai trăsnite sau nu – ajung la cititorii acestui blog. Există, deci, părți din mine care nu se vor pierde niciodată, și vorbe care, cumva, vor intra în alte case, minți și suflete…

! păsărică este substantiv feminin care are două forme pentru genitiv-dativ – păsăricii/păsărelei, precum și două forme pentru dativ – păsărici/păsărele (forma păsărea nu este menționată în dicționar, există în schimb păsăruică)

* păstăioasă apare ca substantiv feminin cu genitiv-dativul păstăioasei și pluralul păstăioase (plantă care are fructul o păstaie)

! păstură este un substantiv feminin care are două variante accentuale corecte – pe prima, dar și pe a doua silabă; cuvântul nu are formă pentru plural („polen floral adunat și depozitat de albine în celulele fagurilor, care servește ca hrană albinelor și puietului din stup”)

* pășcănean are atât valoare adjectivală, cât și substantivală, masculin cu pluralul pășcăneni și femininul pășcăneană-pășcănene. Din aceeași familie lexicală, femininul *pășcăneacă este substantiv cu genitiv-dativul pășcănencei și pluralul pășcănence.

! pătlăgea-roșie / pătlăgică-roșie este substantiv feminin și are două variante corecte; genitiv-dativul este unul singur – pătlăgelei-roșii, ca și pluralul pătlăgele-roșii. Aceleași modificări apar și pentru !pătlăgea-vânătă/pătlăgică-vânătă (fără determinanți însă, pătlăgică trimite la pătlăgea).