Oxford Dictionaries a catalogat 1000 de termeni noi, în încercarea de a face o compilaţie a limbajului contemporan de argou şi jargon.

Ultimul lot de termeni include „cakeage” (taxă a unui restaurant pentru că serveşte o prăjitură adusă de un client), „fatberg” (depozit de grăsime care se depune în sistemele publice de canalizare) şi „Redditor” (persoană care foloseşte forumul de discuţii Reddit).

În listă au fost incluşi câţiva termeni care se termină în „-y”, printre care „cheffy” („trăsătura unui chef”), „melty” („care se topeşte sau e parţial topit”), „cidery” (nu, nu are gust de cidru, ci este locul unde se fabrică băutura) şi „cupcakery” („brutărie specializată în brioşe”).

Continuare »

Verbul a jigni are două sensuri principale şi o mulţime de conotaţii negative. Înseamnă „a atinge pe cineva în onoarea sau demnitatea sa”, semnificaţie ce adună numeroase sinonime: a atinge, a injuria, a insulta, a invectiva, a înjosi, a leza, a ofensa, a răni, a sudui, a ultragia, a vexa. Celălalt sens este mai vechi şi se referă la „a aduce, a face să suporte un prejudiciu, a cauza pagubă”.

Nu e mare complicaţie să înţelegi ce vrea să zică verbul ăsta, ori că efectele lui nu sunt deloc dintre cele plăcute, însă mulţi dintre noi fac din asta o formă de distracţie. Suntem care mai de care mai strălucitor în replici, mai dispus a-şi dovedi o superioritate ce-i pare contestată mereu şi în nevoie de apărare. Şi nu e important să dovedeşti neapărat că eşti superior tu, cât să arăţi cumva, cu vreun deget, că celălalt e mai puţin ca tine.

Continuare »

Verbul a (se) statornici are două semnificaţii fundamentale, în funcţie de cele două valori cu care poate fi folosit. Sensul reflexiv se referă la „a (se) aşeza, a (se) stabili într-un loc, pe timp mai îndelungat sau permanent”. Sinonimele sunt numeroase şi mai precise, în funcţie de context – a consolida, a constitui, a crea, a ctitori, a funda, a institui, a încheia, a înfiinţa, a întări, a întemeia, a organiza.

Celălalt sens, care este tranzitiv, înseamnă „a fixa, a stabili ceva, a face să între în acţiune”, fiind echivalent cu a consfinţi, a decide, a determina, a hotărî, a institui, a orândui, a permanentiza, a preciza, a stabili. Sinonimele sunt mai des folosite, pentru că termenul este vechi (format din statornic, derivat al lui stat după modelul lui datornic, spun dicţionarele). Are, prin urmare, conotaţii arhaice şi pare nepotrivit în cele mai mult dintre situaţii.

Continuare »

Verbul a (se) strica este foarte bogat în semnificaţii şi are o mulţime de sinonime. Înseamnă, în sensul său cel mai extins, „a (se) transforma din bun în rău”, fiind echivalent cu a (se) deteriora, a (se) degrada, a (se) defecta. Se foloseşte legat de lucruri care sunt distruse pentru a ajunge la ceva din interiorul lor sau aflat dincolo de ele (de exemplu, ouă, uşi, încuietori etc.) – situaţie în care cel mai utilizat sinonim este a sparge. De asemenea, se poate referi la materii organice – „a se descompune sub acţiunea agenţilor exteriori distructivi”, ori la aer – „a deveni greu respirabil din cauza unor substanţe sau mirosuri neplăcute, nocive”, stabilind sinonimie cu a (se) altera.

Se are în vedere efectul, rezultatul final – distrugerea, uneori subliniind şi intenţia – „a împiedica buna desfăşurare a unei acţiuni, a se pune de-a curmezişul” – sinonim cu a tulbura, a zădărnici. Dincolo de toate, verbul este asociat foarte des cu greşeala – „a pricinui stricăciuni, daune, lipsuri”, ori cu inutilitatea – „a fi nefolositor, nepotrivit, dăunător într-o anumită situaţie” – sinonim cu a vătăma. Deseori, implică şi vinovăţia – „a greşi, a se face vinovat de ceva”, mai ales atunci când este vorba despre a dăuna unei alte persoane – „a influenţa pe cineva în rău, a corupe”. Se poate strica sănătatea cuiva, starea sufletească sau morală, limba vorbită; se pot strica prietenii, farmece, petreceri, planuri, înţelegeri, legi, vieţi.

Continuare »

* a gafa apare ca noutate, verb cu indicativul prezent el gafează, însemnând „a face o gafă (gest, atitudine sau vorbă nepotrivită, care poate constitui o indelicateţe sau o jignire neintenţionată adusă cuiva)”. Din aceeaşi familie lexicală, sunt menţionate substantivele *gafeur – masculin cu pluralul gafeuri şi *gafeuză – feminin cu pluralul gafeuze; aceşti doi termeni provin din franceză, iar pronunţia recomandată este gaför/gaföză.

* gaga este adjectiv invariabil utilizat în limbajul familiar

! gagică aparţine şi el registrului familiar, substantiv feminin cu genitiv-dativul gagicii şi pluralul gagici

! galanton este adjectiv masculin cu pluralul galantoni şi femininul galantoană-galantoane; termenul vine din franţuzescul galant homme şi înseamnă, familiar, „darnic, generos, galant”. Mai rar folosit apare substantivul feminin !galantonie, cu genitiv-dativul galantoniei.

! galiard, substantiv neutru care se desparte ga-li-ard, primeşte acum şi formă de plural – galiarde („extremităţile punţii superioare ale unei nave”)

Vocabular nepotrivit, în special la serviciu