! Patruzeci de Sfinți (sărbătoare) este un substantiv propriu masculin

! patvagon este menționat acum ca învechit, substantiv neutru cu pluralul patvagoane (vagon de bagaje)

* Pazvante apare ca substantiv propriu masculin; termenul poate fi auzit în sintagme de tipul „(de) pe vremea lui Pazvante”, adică (de) demult, din vechime. Din aceeași familie lexicală, este înregistrat !pazvantlâu (paz-van-tlâu/paz-vant-lâu), substantiv masculin cu pluralul pazvantlâi (ostaș din trupele rebele ale lui Pazvantoglu/Pazvante; hoț, tâlhar, pungaș); în același fel și cu aproximativ același sens, este precizat și !pazvantoglu.

! păcătos are acum atât valoare adjectivală, cât și substantivală, masculin cu pluralul păcătoși și femininul păcătoasă-păcătoase. Unul dintre verbele acestei familii lexicale este !a se păcătoși, care trece în clasa reflexivelor; funcționează în registrul popular și familiar, și are indicativul prezent el se păcătoșește, imperfectul el se păcătoșea, conjunctivul prezent el să se păcătoșească.

! păduche-de-lemn (insectă) e substantiv masculin cu pluralul păduchi-de-lemn; tot astfel, !păduchele-calului este substantiv masculin articulat

Numele lui David Lynch, Quentin Tarantino, Stanley Kubrick, Steven Spielberg, Frank Capra și Robert Altman, regizori și realizatori legende în lumea filmului, au fost transformate în adjective. Termeni ca „Lynchian”, „Tarantinoesque”, „Kubrickian”, „Spielbergian”, „Altmanesque” și „Capraesque” sunt acum oficial parte din lexiconul OED (Oxford English Dictionary).

Termenul „Lynchian” este definit drept “caracteristic, reminiscent sau imitație a lucrărilor lui David Lynch, care se remarcă prin juxtapunerea elementelor suprarealiste sau sinistre cu cadre lumești, din viața de zi cu zi și prin folosirea unor imagini vizuale care subliniază calitatea de reverie a unui mister sau o amenințare.”

Continuare »

Verbul a năși este un derivat al substantivului naș și înseamnă, în primul rând, „a(-i) fi cuiva naș la botez sau la cununie”. Un alt sens al cuvântului, care funcționează în registrul familiar, este „a numi pe cineva naș, a i se adresa cuiva cu numele de naș”. Un termen sinonim, utilizat în zona Maramureșului, este a nănăși. Iar în registrul argotic, verbul are sensuri interesante, de la „a bate rău (pe cineva)” până la „a aresta, a închide”, dar și unul oarecum neobișnuit – „a iniția și a susține un proiect”.

Zilele astea am fost la Galați, unde am devenit nănuța unei micuțe absolut cuceritoare. Este fetița unui fost elev (de la începuturile carierei mele), pe care viața l-a păstrat între cunoștințele mele apropiate, după ce ne-am maturizat, iar raporturile dintre noi s-au schimbat. Îi cunosc bine, și pe el, și pe soția lui, și mi-s dragi într-un mod cu totul aparte, dar nu am anticipat deloc rugămintea lor, care m-a luat prin surprindere acum câteva luni.

Continuare »

Oxford English Dictionary a documentat limba engleză de mai bine de un secol și este cel mai mare dicționar de acest fel. Cu toate acestea, argoul în lumea rețelelor sociale pare întotdeauna cu un pas înainte. Venerabilul OED a lansat un apel către adolescenți în speranța că aceștia pot da o mână de ajutor legat de argoul alunecos, cum ar fi “hench” și “dank”.

Citând scopul dicționarului “de a înregistra termeni distinctivi care modelează limbajul, vechi și nou, oficial și neoficial”, OED a spus că termenii argotici au fost mereu pentru editori o provocare. Limbajul tinerilor din ziua de azi este “în special eluziv”, întrucât termenii se schimbă rapid și metodele de comunicare cum ar fi Snapchat și WhatsApp fac și mai dificilă monitorizarea vocabularului în perpetuă schimbare.

Continuare »

Verbul a (se) acomoda este un neologism, ajuns la noi pe filieră franceză – accommoder, din latinescul accommodare, și înseamnă (atunci când are în vedere oameni, persoane) „a se deprinde cu noi condiții (de viață, de muncă etc.)”, sinonim cu a se adapta, a se obișnui. Adaptatea la o nouă situație, ce nu poate fi modificată, poate să necesite un efort de voință în acceptarea condițiilor, sinonimele fiind, în acest caz, a se împăca, a se învoi, a se potrivi.

De fapt, semnificația aceasta este una figurată, căci, în sensul propriu, atunci când este reflexiv și urmat de determinări introduse prin prepoziția cu sau la, verbul presupune și „a suferi unele modificări în sensul adaptării la noi condiții fiziologice și de mediu; a se obișnui cu climatul nou”, un posibil echivalent fiind a (se) aclimatiza. În funcție de context, alte sinonime sunt a (se) deda, a (se) deprinde, a (se) familiariza, a (se) învăța ori regionalul a (se) hârsi.

Continuare »

Verbul a (se) speria are origine incertă, cea mai probabilă variantă fiind un latinesc derivat din pavor („stare de groază, provocată de imagini terifiante, în timpul somnului”). Primul sens se referă la „a (se) umple de frică, de spaimă”, fiind sinonim cu a (se) înspăimânta, a (se) înfricoșa. Valoarea tranzitivă înseamnă „a face ca o ființă sau un grup de ființe să se înfricoșeze (de o mișcare ori de o apariție bruscă și neașteptată) și să fugă”, iar prin restrângere de sens, are în vedere acțiunea de „a stârni un animal din culcuș”.

Sunt destul de numeroase expresiile în care apare: se sperie și de umbra lui se spune despre o ființă foarte fricoasă, a-și speria (sau a-i speria cuiva) somnul înseamnă a rămâne (sau a face să rămână) treaz, a nu mai putea (sau a face să nu mai poată) adormi. Tot astfel, a speria lupul cu pielea oii presupune a încerca zadarnic să intimidezi pe cineva. În afară de acestea, termenul are și o conotație pozitivă, folosită mai ales în registrul familiar, similară cu a fi surprins sau a uimi, a ului (prin splendoare, frumusețe, calități), de unde locuțiunea de speriat (ieșit din comun, uimitor; extraordinar).

Continuare »