Rezultate

06 mart.

a (se) încânta

Verbul a (se) încânta este format prin derivare (prefixul în- și cuvântul de bază cânta) după model francez – enchanter, și are foarte puține explicații, dar extrem de multe sinonime. Termenul înseamnă, mai întâi de toate, „a produce o stare de bucurie, de mulțumire, de satisfacție, a stârni entuziasmul”.

Cuvântul are și două accepții mai explicite, una cu referire la „a face să fie cuprins de uimire și admirație”, stabilind sinonimie cu a delecta, a desfăta, a fascina, a fermeca, a vrăji, iar cealaltă cu sensul de „a ademeni prin făgăduințe; a înșela cu promisiuni”, echivalent al lui a ademeni, a amăgi, a iluziona, a înșela, a juca, a minți, a momi, a păcăli, a prosti, a purta, a trișa.

Varianta reflexivă are, între echivalente, pe a (se) amăgi, a (se) înșela, a (se) păcăli. Iar dintre celelalte – extrem de numeroase! – sinonime, menționăm, amestecate: a atrage, a bucura, a captiva, a cuceri, a delecta, a desfăta, a entuziasma, a hipnotiza, a înșela, a magnetiza, a mângâia, a răpi, a seduce, a subjuga, a vrăji.

Continuare »

04 apr.

a ademeni

Verbul a ademeni vine din maghiarul adomány și înseamnă, mai întâi de toate „a atrage prin calitățile sale deosebite”. În anumite circumstanțe, referindu-se la persoane (mai ales la femei), are în vedere încercarea de „a determina la relații sexuale prin promisiuni false, cu vorbe înșelătoare”, situație în care este sinonim cu a seduce, a înșela.

Sensul mai extins nu mai stabilește atât de precis scopul ademenirii – „a face să se amăgească, recurgând la diverse mijloace necinstite”, stabilindu-se echivalență cu a păcăli, a amăgi. Utilizarea figurată a termenului presupune o apropiere de sensul „a atrage de partea sa prin șiretlicuri, a prinde în mreje”, sinonim cu a capta, a captiva.

Continuare »

27 apr.

Atenţionare de atenţionare

Sigur e că atrage atenţia :))

notice

26 aug.

Cuvinte surprinzătoare au fost introduse în Oxford Dictionaries

Editorii variantei online urmăresc şi analizează în jur de 150 de milioane de cuvinte în engleză folosite în ziare şi alte publicaţii, iar la fiecare câteva luni decid care noi termeni sunt atât de larg folosiţi încât să merite să fie introduşi în dicţionar.

Mare parte dintre noii termeni sunt cuvinte oficiale sau abrevieri care reflectă schimbările de obiceiuri ale oamenilor privind consumul de media şi importanţa din ce în ce mai proeminentă a Internetului. Printre acestea: „listicle” — articol pe Internet sub forma unei liste numerotate sau cu marcatori — şi „live-tweet”, acţiunea prin care postăm comentarii despre un eveniment pe Twitter în timp ce acesta are loc. Mai este şi „binge-watch”, care se referă la vizionarea rapidă a unor episoade multiple din show-uri de televiziune.

Continuare »

12 mai

a (se) radicaliza

Verbul a (se) radicaliza face parte dintr-o categorie aparte, a verbelor care au – de fapt şi de drept – o singură semnificaţie. Înseamnă „a deveni sau a face să devină radical”, alcătuit prin sufixare cu -iza, pe modelul germanului radikalisieren. Cel mai adesea, se foloseşte despre persoane sau despre grupări politice, având în vedere adoptarea unei atitudini radicale, intransigente.

Termenul se poate referi şi la încercarea de a atrage pe cineva la o reformă democratică radicală, stabilind, din acest punct de vedere, sinonimie cu a revoluţiona. Interesant este că verbul pare să aibă conotaţii pozitive – pornind, probabil, de la semnificaţiile adjectivului de bază, care poate să însemne „(despre leacuri) care vindecă în întregime, complet; care preconizează reforme adânci, acţiuni hotărâtoare, schimbări fundamentale”.

Continuare »

16 dec.

a (se) influenţa

Verbul a (se) influenţa înseamnă (în dicţionare, sec şi fără prea multe nuanţe) „a exercita o influenţă asupra unei fiinţe sau a unui lucru; a supune unei influenţe, a modifica printr-o influenţă”, fiind sinonim cu a înrâuri şi putând avea chiar sens reciproc. Privind familia lexicală a acestui cuvânt, atrage atenţia faptul că substantivul influenţă şi adjectivul influent par mult mai bogate în sensuri decât verbul corespunzător.

Acesta are, dacă îl reducem la esenţă, două accepţii – una pozitivă şi una negativă, în funcţie de efectul pe care îl suferă persoana/obiectul asupra căruia este îndreptată acţiunea. Mai mult decât atât, uneori pare decisiv factorul „voinţă” în exercitarea influenţei asupra cuiva… În sensul că, cel mai adesea, influenţăm pozitiv fără voia noastră, chiar fără să ne dăm seama; influenţa negativă are nevoie însă de intenţie şi de tenacitate.

Continuare »

© 2024 blog.ro-en.ro