Limba română are o istorie bogată şi controversată. Cele peste 60.000 de cuvinte din DEX au origini foarte diferite, însă reuşesc să se îmbine perfect, într-o limbă vorbită de toţi românii.

Limba română provine din romanizarea populaţiilor din bazinul Dunării şi ulterior, din influenţele slave, greceşti, maghiare sau turceşti. Este o limbă vie, într-o continuă schimbare, care spune numeroase poveşti şi atrage o mulţime de necunoscute. Până la urmă, cu cât este mai complexă o limbă, cu atât este mai frumoasă, aşadar, ar trebui să fim mândri de graiul nostru.

Continuare »

Verbul a (se) încânta este format prin derivare (prefixul în- și cuvântul de bază cânta) după model francez – enchanter, și are foarte puține explicații, dar extrem de multe sinonime. Termenul înseamnă, mai întâi de toate, „a produce o stare de bucurie, de mulțumire, de satisfacție, a stârni entuziasmul”.

Cuvântul are și două accepții mai explicite, una cu referire la „a face să fie cuprins de uimire și admirație”, stabilind sinonimie cu a delecta, a desfăta, a fascina, a fermeca, a vrăji, iar cealaltă cu sensul de „a ademeni prin făgăduințe; a înșela cu promisiuni”, echivalent al lui a ademeni, a amăgi, a iluziona, a înșela, a juca, a minți, a momi, a păcăli, a prosti, a purta, a trișa.

Varianta reflexivă are, între echivalente, pe a (se) amăgi, a (se) înșela, a (se) păcăli. Iar dintre celelalte – extrem de numeroase! – sinonime, menționăm, amestecate: a atrage, a bucura, a captiva, a cuceri, a delecta, a desfăta, a entuziasma, a hipnotiza, a înșela, a magnetiza, a mângâia, a răpi, a seduce, a subjuga, a vrăji.

Continuare »

Marți, 21 februarie 2017, începând cu ora 18:00, ARTLIT – Asociația Română a Traducătorilor Literari reia seria atelierelor de discuție în noul an cu o întâlnire găzduită de Institutul Goethe din București (Str. Tudor Arghezi 8-10), dedicată aspectelor legale si administrative ale activității de traducător.

Ce drepturi de autor are traducătorul? Cum se completează declarația fiscală? Care sunt reperele unui contract corect?

Claudia Popa, traducătoare, și Elena Bulut, expert contabil, prezintă membrilor ARTLIT prevederile legii dreptului de autor şi drepturilor conexe, atrag atenția asupra clauzelor care pot ridica probleme în contractele cu editurile și oferă îndrumări pentru completarea corectă a declarațiilor fiscale.

Continuare »

Victoria luptei dintre cuvinte nu se va măsura în urale, ci în tăcere. Este o bătălie sângeroasă bazată pe modul în care vorbim, iar victimele sunt cuvintele pe care le folosim în mod normal în fiecare zi, dar e posibil ca nu pentru multă vreme.

În fiecare an dicţionarele adaugă termeni în dicţionare. Dar ce se întâmplă cu acei termeni care şi-au trăit veacul? Când a fost ultima oară când aţi folosit termenul „fortnight” pentru a vă referi la „două săptămâni” libere? A mai rostit cineva cuvântul „bonzer” („excelent”) în ultimul deceniu? Aceste cuvintele, ca şi multe altele pe lângă acestea, se află pe lista termenilor pe cale de dispariţie.

Continuare »

Verbul a ademeni vine din maghiarul adomány și înseamnă, mai întâi de toate „a atrage prin calitățile sale deosebite”. În anumite circumstanțe, referindu-se la persoane (mai ales la femei), are în vedere încercarea de „a determina la relații sexuale prin promisiuni false, cu vorbe înșelătoare”, situație în care este sinonim cu a seduce, a înșela.

Sensul mai extins nu mai stabilește atât de precis scopul ademenirii – „a face să se amăgească, recurgând la diverse mijloace necinstite”, stabilindu-se echivalență cu a păcăli, a amăgi. Utilizarea figurată a termenului presupune o apropiere de sensul „a atrage de partea sa prin șiretlicuri, a prinde în mreje”, sinonim cu a capta, a captiva.

Continuare »

Merriam-Webster a ales un sufix mic, dar puternic, drept cuvântul anului: -ism. Dar nu orice „-ism”, ci sufixul termenilor cei mai căutaţi în dicţionarul online al companiei din 2015 şi anume, „socialism”, „fascism”, „racism”, „feminism”, „comunism”, „capitalism” şi „terrorism”.

„Am avut mulţi termeni în minte anul acesta,” a spus Peter Sokolowski, editorul companiei cu sediul în Springfield, Massachusetts. „E un an serios. Aceştia sunt termeni care desemnează idei şi acţiuni. Ne educăm singuri.”

Merriam-Webster urmăreşte ştirile respective care au legătură cu evenimentele din viaţa reală şi la care fac trimiteri prin accesarea unui cuvânt din dicţionar. Iar cercetătorii filtrează datele după termenii comuni accesaţi an după an atunci când îşi întocmesc topurile anuale de preferinţe.

Continuare »