Verbul a (se) franţuzi vine din substantivul masculin franţuz, folosit în registrul popular şi avându-şi originea în rusescul cu aceeaşi formă – franţuz. Verbul are o semnificaţie învechită şi familiară, care înseamnă „a imita servil obiceiurile franceze, a întrebuinţa în mod nejustificat cuvinte şi expresii franceze”.

Sensul tranzitiv al verbului se referă la limbi, idiomuri, graiuri – „a împestriţa cu expresii şi cuvinte franceze”, explicaţie ce încă păstrează o conotaţie negativă. Un pic mai relaxate sunt utilizările noi ale termenului, care presupun „a adopta limba, cultura şi obiceiurile francezilor; a deveni asemănători cu francezii”.

Continuare »

Limba română are o istorie bogată şi controversată. Cele peste 60.000 de cuvinte din DEX au origini foarte diferite, însă reuşesc să se îmbine perfect, într-o limbă vorbită de toţi românii.

Limba română provine din romanizarea populaţiilor din bazinul Dunării şi ulterior, din influenţele slave, greceşti, maghiare sau turceşti. Este o limbă vie, într-o continuă schimbare, care spune numeroase poveşti şi atrage o mulţime de necunoscute. Până la urmă, cu cât este mai complexă o limbă, cu atât este mai frumoasă, aşadar, ar trebui să fim mândri de graiul nostru.

Continuare »

Verbul a petrece vine, se pare, din latinescul *petraicere și are grozav de multe sensuri. De la – pur și simplu – „a-și duce viața”, până la – deloc simplul – „a conduce la groapă”, cuvântul ăsta pare a acoperi cele mai multe dintre momentele esențiale ale existenței umane. Cu o elasticitate semantică impresionantă, guvernează orice aspect al petrecerii noastre pe această planetă.

Dintre toate aceste accepții însă, m-am oprit la cea mai plăcută: „a-și duce viața sau a-și ocupa timpul în chip plăcut (înveselindu-se, distrându-se, chefuind etc.); a consuma timpul în distracții, a se deda plăcerilor lumești”. Este sinonim cu a (se) amuza, a chefui, a se desfăta, a se dispune, a se distra, a se înveseli, a râde, a se veseli.

Continuare »

Merriam-Webster a adăugat mai mult de 1.000 de termeni în dicţionar din toate domeniile limbii engleze, termeni din domeniul ştiinţei, sportului, tehnologiei, argoului şi alţii îşi ocupă locul în lexicograful american. Iată o primă listă de 10 termeni care au primit statut special azi:

Echipa de la Webster-Merriam declară că acestea sunt cuvinte care au demonstrat folosirea frecventă şi crescătoare într-o varietate de surse şi prin urmare e foarte probabil să fie întâlniţi de către cititor şi trebuie să fie incluşi în dicţionar.

Continuare »

! muiércea rămâne cu o singură formă corectă (muierce dispare); este un derivat al lui muiere și se folosește cu referire la bărbații care se comportă ca femeile sau umblă după femei; funcționează în registrul popular și este substantiv masculin cu genitiv-dativul lui muiercea și pluralul muiercea. Din aceeași familie lexicală, verbul a se muieri trece în clasa reflexivelor; este un regionalism („a avea însușiri sau a adopta atitudini de femeie”) cu indicativul prezent el se muierește, imperfectul el se muierea și conjunctivul să se muierească.

* mujahedin este substantiv masculin cu pluralul mujahedini („combatant încadrat în unități paramilitare care luptă împotriva dușmanilor Islamului”)

! mulatru are acum, pe lângă valoarea substantivală mai veche, și una adjectivală; este masculin cu pluralul mulatri și femininul mulatră-mulatre

! mulge-capre este un sinonim popular al lui lipitoare, substantiv feminin cu genitiv-dativul lui mulge-capre și pluralul mulge-capre

! mult este adjectiv pronominal nehotărât, masculin cu pluralul mulți și femininul multă-multe; genitiv-dativul antepur este multor. De asemenea, într-o altă accepție, *mult este adverb – valoare nouă în DOOM2.

Definit de Collins drept „retragerea Regatului unit din Uniunea Europeană”, dicţionarul a ales „Brexit” drept cuvântul anului 2016, datorită proliferării sale în lunile dinaintea referendumului şi a situaţiei de după. „Brexit”, cuvântul care a divizat o naţiune şi a împărţit un continent, a fost numit cuvântul anului pentru importanţa şi flexibilitatea sa. Collins adaugă că este cea mai importantă contribuţie politică adusă limbii engleze de la „Watergate”, care a introdus pe uşă cel mai folosit sufix („-gate”) al timpurilor moderne.

Sufixul a fost adaptat pentru a descrie evenimente fără nicio legătură cu un final, cum ar fi „Mexit” pentru retragerea jucătorului de fotbal Lionel Messi şi „Bakeit” pentru finalul serialului britanic „Bake Off” difuzat la BBC.

Continuare »