Unele cutii de culori au peste o sută de creioane colorate, printre ele aflându-se misterioasele nuanţe „lut roşu ars” şi „sienna arsă”. Aceste nuanţe provoacă nedumerire pe continentul nord-american, nu doar pentru că multe persoane nu ştiu ce reprezintă, ci şi din cauza folosirii cuvântului „burnt” (nu „burned”) pentru „ars”: „burnt umber”, „burnt sienna”.

În urma procesului de ardere a metalelor sau mineralelor se schimbă culoarea tuturor oxizilor rămaşi. Prin urmare, o culoare descrisă ca „arsă” poate fi un ton mai închis sau cu o tentă de gri mai accentuată decât culoarea standard cu acelaşi nume. De exemplu, „lut roşu” („umber”) este culoarea pământului maroniu care conţine oxizi de fier şi mangan. După încălzire, devine culoarea maro-roşcat cunoscută sub denumirea de „lut roşu ars”. „Sienna” este un pământ care conţine fier şi are o culoare maro-gălbui înainte de încălzire. După ardere capătă, de asemenea, un ton maro-roşcat.

Doar în engleza americană se face distincţie între cele „burnt” şi „burned”. În alte regiuni în care se vorbeşte limba engleză, ambele sunt acceptate ca forme de trecut ale verbului „burn”.

Nu a fost dintotdeauna aşa. Înainte de secolul al XVI-lea, „burned” era singura formă existentă. În timp, vorbitorii au început să pronunţe „-t” în loc de „-ed” la sfârşitul verbelor. Această modă a prins puţin în SUA şi Canada, însă nu suficient cât să devină o parte uzuală a limbajului. În Marea Britanie şi alte ţări, varianta cu „-t” a devenit folosită în masă.

În engleza americană, „burned” e folosit în mod obişnuit ca formă de trecut a verbului „burn”; iar „burnt” este mereu adjectiv.

Flying home after visiting her daughter in England, Mary arranged to have her husband meet her plane at the Vancouver, B.C. airport. This meant a stop at the border crossing between the United States and Canada, where her husband was asked: „What is your reason for entering the country?” and „How long are you planning to stay?”

He replied that he was picking his wife up at the airport after her trip to England.

Without missing a beat, the guard asked two more questions in the same businesslike tone: „Is the house clean?” and, „Are there fresh flowers on the table?”

„În cazul în care Bacalaureatul bate la uşa familiei dumneavoastră în acest an şcolar, este bine de ştiut că diplomele LCCI sunt recunoscute de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului pentru echivalarea examenului de Bacalaureat”, afirmă Aura Ipate, Directorul Centrului de Limbi Străine A_BEST, din Bucureşti. „În plus, aceste examene sunt recunoscute de foarte multe universităţi, inclusiv din Marea Britanie, fiind ideale pentru elevii care doresc să plece şi să studieze în străinătate”, adaugă aceasta.

„În premieră, în aceasta toamnă, A_BEST organizează cursuri deschise de pregătire a elevilor aflaţi în clasa a XII-a”, mai precizează aceasta. „Am optat pentru grupe restrânse de adolescenţi, de maximum 10 persoane, pentru a eficientiza actul didactic, iar cursurile se vor derula la sediul nostru din zona Ştefan cel Mare – Lizeanu, în Clădirea de Birouri Europa Primex, o dată pe săptămână, şi anume sâmbăta, de la 9:00 la 11:00 sau de la 11:00 la 13:00, evitându-se astfel aglomerarea elevilor în timpul săptămânii”, explică Aura Ipate.

Continuare »

Parcă era prin Canada…

Peste 1.2 milioane de persoane din întreagă lume au susţinut testul IELTS (International English Language Testing System) în 2008, printre aceştia remarcându-se şi românii care au obţinut un punctaj foarte mare la proba de comunicare scrisă în limba engleză şi la cea de înţelegere a mesajelor scrise. Acest punctaj îi clasează pe primele trei locuri la nivel mondial, alături de germani şi lituanieni.

Abilitatea practică a românilor de a înţelege mesajele scrise în limba engleză a fost răsplătită cu locul al doilea, după germani. Scorul mediu obţinut la această categorie a fost de 7.08 puncte, pe o scală de la 1 la 9. În ceea ce priveşte exprimarea scrisă în limba engleză, românii s-au clasat pe locul al treilea, după germani şi africani, cu un scor mediu de 6.39 puncte. Nivelul obţinut de români la testul IELTS relevă faptul că au competenţe ligvistice foarte avansate ceea ce le permite să studieze subiecte complexe precum medicină, la universităţi cu predare în limba engleză.

Continuare »

* boy este un anglicism, substantiv masculin cu articulare românească bóy-ul; pluralul este iarăşi un hibrid – bóy cu articularea bóy-i [pronunţat bó-iĭ]; conform dicţionarelor explicative, termenul are două accepţii „servitor indigen din colonii; liftier (în hoteluri)” sau „dansator dintr-un ansamblu de music-hall”

* a bracá apare ca verb nou, cu indicativul prezent el/ei bracheáză – persoana I nu este menţionată, dar pare să fie eu brachéz; termenul este un franţuzism care înseamnă „a îndrepta un obiect către un punct”, folosit mai ales în sfera tehnică – „a orienta roţile directoare ale unui automobil pentru a vira sau a înclina comenzile unui avion pentru viraj”

* brad-négru (-ne-gru) / brad-róşu (molid) sunt menţionate împreună, precizându-se că este vorba despre substantiv masculin cu pluralul brazi-négri / brazi-róşii

* Bráhma – substantiv propriu masculin, nume al unei zeităţi – intră, în sfârşit, în cartea de căpătâi a unui popor care a dat lumii pe Eliade şi pe Eminescu, etern îndrăgostiţi de misterul indic; cuvântă se adaugă mai vechiului feminin acceptat Bráhma care e o „rasă de găini”… Din aceeaşi familie lexicală, !brahmán primeşte ceva modificări în declinare: forma de masculin funcţionează atât ca adjectiv, cât şi ca substantiv, cu pluralul brahmáni, în timp ce femininul brahmánă/brahmáne are doar valoare adjectivală. Adăugăm la acestea *Brahmáne (scrieri indiene), substantiv propriu feminin care are numai formă de plural.

* brain drain, pronunţat bréĭndreĭn, este un substantiv provenit din engleză, care denumeşte „emigrarea în masă a savanţilor europeni spre Statele Unite ale Americii şi Canada”; termenul mi se pare extrem de plastic şi ciudat metaforic prin asocierea neaşteptată. Dintr-o altă dimensiune (mai constructivă pentru noi), găsim în terminologia psihologiei *brainstorming, pronunţat bréĭnstorming, substantiv neutru ce dă nume unei „tehnici de stimulare dirijată a creativităţii individuale şi mai ales a unor indivizi organizaţi în grupe”.