Rezultate

« Previous Entries
Next Entries »
02 ian.

„Fra Lippo Lippi” de Robert Browning

I am poor brother Lippo, by your leave!
You need not clap your torches to my face.
Zooks, what‘s to blame? you think you see a monk!
What, ‘tis past midnight, and you go the rounds,
And here you catch me at an alley‘s end
Where sportive ladies leave their doors ajar?
The Carmine‘s my cloister: hunt it up,
Do,‒harry out, if you must show your zeal,
Whatever rat, there, haps on his wrong hole,
And nip each softling of a wee white mouse,
Weke, weke, that‘s crept to keep him company!
Aha, you know your betters! Then, you‘ll take
Your hand away that‘s fiddling on my throat,
And please to know me likewise. Who am I? 		Îngăduiţi! sunt bietul frate Lippo!
Nu-mi scoateţi ochii cu aceste torţe!
Ce naiba! Nu arăt eu a călugăr?
Cum? E trecut de miezul nopţii
Şi voi vă faceţi rondul şi m-aţi prins
Aici, la capătul aleii unde uşa
O las‘ crăpată fetele sprinţare?
Sunt din Carmine. ‒ Scotociţi, dar ‒ hai!
De vreţi să v-arătaţi zeloşi, stârpiţi
Orice guzgan ieşit din vizuină
Şi gâtuiţi ‒ chiţ! ‒ şoricelul alb
Deprins cu-asemenea tovărăşie!
Aha! Ţi-e teamă de superiori?
Atunci ia mâna de pe beregată,
Că nu e scripcă şi ‒ să mă prezint.


Continuare »

Publicat de in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza!     Recomanda!

31 oct.

„A Grammarian’s Funeral” de Robert Browning

Shortly after the revival of learning in Europe. Curând după începutul Renaşterii în Europa.
Let us begin and carry up this corpse,
Singing together.
Leave we the common crofts, the vulgar thorpes
Each in its tether
Sleeping safe on the bosom of the plain,
Cared-for till cock-crow:
Look out if yonder be not day again
Rimming the rock-row!
That‘s the appropriate country; there, man‘s thought,
Rarer, intenser,
Self-gathered for an outbreak, as it ought,
Chafes in the censer.
Leave we the unlettered plain its herd and crop;
Seek we sepulture
On a tall mountain, citied to the top,
Crowded with culture!
All the peaks soar, but one the rest excels;
Clouds overcome it;
No! yonder sparkle is the citadel‘s
Circling its summit.
Thither our path lies; wind we up the heights:
Wait ye the warning?
Our low life was the level‘s and the night‘s;
He‘s for the morning.
Step to a tune, square chests, erect each head,
‘Ware the beholders!
This is our master, famous calm and dead,
Borne on our shoulders		 Săltaţi coşciugul, dar, cântând în cor.
Noi vom lăsa în urmă,
Împiedicate în priponul lor,
Cătun, ogradă, turmă,
Dormind ferite pe câmpie până
Vor trâmbiţa cocoşii.
Priviţi spre buza crestei cum se-ngână,
Cu bezna, zorii roşii!
Acolo-n vârf, pe nenfricatul stei,
Gândirea mult aleasă,
Ca din cădelniţă, din sinea ei,
Se zbate ca să iasă.
Lăsăm cireada şesului – noi sus
Va să-i săpăm mormântul,
Pe-un munte-ncins de-oraş, unde şi-a spus
Cultura greu cuvântul!
Înalt e orice pisc, ci unul doar
Mai sus de nouri suie.
Priviţi! L-încearcănă ca un pojar
Lumini din cetăţuie.
Poteca-aceasta urcă spre tării.
Ce aşteptaţi? Noi, bieţii,
Suntem ai nopţii şi-ai câmpiei fii;
El este-al dimineţii.
Păşiţi făr-a privi, cu pieptul plin,
Semeţi, în pas cu corul.
Pe umeri ducem, renumit, senin
Şi mort, pe-nvăţătorul.


Continuare »

Publicat de in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza!     Recomanda!

23 iul.

a (se) încinge

Verbul a (se) încinge se referă în primul rând la foc, subliniind faze diferite ale procesului, atât începutul – „a se aprinde bine, a începe să ardă cu intensitate”, cât şi paroxismul – „a arde cu flacără mare”. Pe de altă parte, cuvântul se poate referi la anumite produse (fân, cereale, făină etc.) ce îşi pierd proprietăţile iniţiale (din cauza umezelii, a îngrămădirii etc.) şi încep să se altereze prin fermentare, căpătând gust neplăcut, moment în care sinominele devin a se strica, a se aprinde, sau mai rar întâlnitele a se izgorî, a se scoace.

Metaforic vorbind, termenul sugerează atitudini umane – „a căpăta tot mai mult suflet”, sinonim cu a (se) încălzi, a (se) însufleţi, a (se) anima, a (se) antrena, a (se) entuziasma, a (se) electriza, a (se) ambala, a (se) aprinde, a (se) înflăcăra, a (se) înfierbânta. De asemenea, subliniază intensitatea sentimentelor, a pasiunilor – „a se manifesta puternic”, sinonim cu a cuprinde, a copleşi, a consuma, a mistui, ori ilustrează forţa unei discuţii, confruntări, lupte – „a deveni mai intens”, deci a (se) înteţi, a (se) întări, a (se) intensifica, a (se) înfoca.

Continuare »

Publicat de in Limba română, Vorbe despre verbe
Comenteaza!     Recomanda!

24 oct.

a (se) îmbrăca

Prima accepţie a verbului a (se) îmbrăca se referă la „a(-şi) acoperi corpul cu veşminte”, dezvoltând de aici un sens umanitar – „a procura cuiva hainele trebuincioase”, dar şi un sens monden – „a purta haine de o anumită croială, de o anumită calitate”. Sinonimele pentru aceste situaţii sunt extrem de numeroase, de la a (se) acoperi, a (se) înveli, a (se) înveşmânta, până la a (se) echipa, iar în limbajul familiar se pot folosi şi a-şi lua, a-şi pune, a-şi trage (hainele pe el). În afara îmbrăcatului de oameni, verbul se mai poate folosi şi pentru perne ori plăpumi – a înfăţa, pentru paturi ori canapele – a tapiţa, pentru cărţi ori caiete – a înveli, pentru icoane ori bijuterii – a fereca (în aur sau în argint). În sens metaforic, se referă la a învălui, a ascunde adevărata înfăţişare, adevăratul aspect.

Continuare »

Publicat de in Limba română, Vorbe despre verbe
Comenteaza!     Recomanda!

26 iul.

a plănui

Verbul a plănui îşi lămureşte sensurile cu ajutorul sintagmelor „a face planuri, a pregăti ceva (în minte) pentru viitor”, iar prin extindere de sens se poate referi şi la „a pune la cale”. Dintre sinonime, unele sunt neutre din punct de vedere al conotaţiei – a stabili, a hotărî, a intenţiona, în timp ce altele trimit spre zonele obscure ale minţii umane, capabile a naşte planuri diabolice – a premedita, a unelti, a urzi. Cel mai utilizat echivalent pare să fie a planifica, ce are articole de dicţionar mult mai consistente şi explicaţii mai detaliate, căci se află într-o zonă mai activă a vocabularului (cel puţin aşa îmi pare mie).

Mă gândeam într-o zi la ciudăţenia destinului omului, condamnat să facă şi să desfacă planuri pe toată durata vieţii sale. Eu cred că nu se poate fără, deşi ştiu că unii dintre noi pretind altceva. Însă vieţile noastre au nevoie de scopuri, iar acestea devin, în timp, obiectul unor planuri care să le transforme în realitate. Însă în mintea mea „planul” nu e deloc un traseu bătut în cuie, ci e o noţiune extrem de flexibilă, vie, capabilă de adaptare şi deschisă oricăror influenţe sau întâmplări ajutătoare. Nu e deloc un orar pe care trebuie să-l respect cu stricteţe, ci un fel de… pescuit, ori mai curând un soi de pândă.

Continuare »

Publicat de in Limba română, Vorbe despre verbe
4 comentarii - Comenteaza!     Recomanda!

02 nov.

a gândi

Verbul a gândi are o sumedenie de accepţii, unele extrem de diverse. Cel mai superficial, întrucâtva, sugerează formarea unei idei despre un lucru, un altul se referă la pătrunderea cu mintea în profunzimea lucrurilor, mergând chiar până la sublinierea calităţilor creative ale spiritului uman, a originalităţii ideilor despre obiectele şi fenomenele din realitatea înconjurătoare. Astfel privind lucrurile, sinonimia cu a reflecta trimite frumos la oglindă, sugerând capacitatea omului de a-şi răsfrânge în mental lumea în care vieţuieşte.

Răsărite deci într-un univers complex al reprezentărilor, gândirile pot avea forma unor idei fulgerătoare („a-i trece prin minte că”), a unor convingeri sau credinţe personale („a crede, a socoti că”), a unor repere folosite în luarea deciziilor („a lua în considerare”), a unor amintiri („a evoca în memorie sau în imaginaţie”), a unei înţelegeri superioare asupra lucrurilor („a-şi da seama sau a fi conştient de”), a unor dorinţe ori finalităţi („a proiecta în gând, a avea în intenţie să”), ori a unor creaţii inedite („a inventa, a concepe ceva concret sau abstract”).

Continuare »

Publicat de in Limba română, Vorbe despre verbe
Comenteaza!     Recomanda!

« Pagina precedenta
Pagina urmatoare »

© 2024 blog.ro-en.ro