Verbul a opta este, de obicei, urmat de prepoziţia „pentru” şi se referă la „a prefera din două sau mai multe lucruri, soluţii, situaţii etc. pe cea considerată mai convenabilă; a se decide în favoarea cuiva sau a ceva”. Termenul este sinonim cu a alege sau a se pronunţa (pentru), iar folosirea lui pare să aibă în vedere lucruri, persoane sau situaţii care nu se pot obţine sau face în acelaşi timp. Are aer mai nou, iar contextele de utilizare nu sunt prea numeroase.

Mie întotdeauna cuvântul ăsta mi s-a părut lipsit de agresivitate şi tensiune. Calm, relaxat, calculat. Nu mă aruncă în neagră deprimare cum face alegerea, nu-mi inspiră nici responsabilitatea votării, nici seriozitatea pronunţării. Pare mai echilibrat şi implică, într-o mai mare măsură (am eu impresia), preferinţa personală. Sigur, probabil exagerez puţin, că specia umană amestecă un strop de dramă în orice, dar eu aşa îl simt.

Continuare »

Utilizarea verbului „to be”

Verbul a ciripi s-a format de la interjecţia cirip, cea prin intermediul căreia, în limba română, se redă generic zgomotul plăcut pe care îl fac păsările cântătoare. Sensul de bază are în vedere, prin urmare, acţiunea de „a scoate sunete caracteristice speciei”, despre care explicaţiile de dicţionar spun că pot fi ascuţite sau zgomotoase, dar şi plăcute, armonioase.

Înclin spre această din urmă nuanţă, pentru simplul motiv că mie „cip-cirip” îmi pare destul de inofensiv la bază. În plus, sensul figurat al verbului are în vedere obiceiul de „a vorbi cu voce subţire şi melodioasă” al femeilor şi al copiilor, iar utilizarea lui cu această conotaţie are în substrat duioşia şi plăcerea celui care ascultă.

Cuvântul este utilizat şi cu valoare argotică, referindu-se la „a vorbi, a spune ceva, a face destăinuiri, a divulga ceva”. În ceea ce priveşte sinonimia, această ultimă utilizare le are în vedere pe a denunţa, a trăda, în timp ce sensul de bază are un corespondent expresiv – a pirui („a cânta în triluri”), chiar a gânguri, şi un regionalism din Oltenia – a ştiorlâcăi.

Continuare »

Centrul de Limbi Străine A_BEST, în parteneriat cu LCCI România, organizează conferinţa “Eficientizarea proceselor de training şi audit lingvistic în domeniul HR”, ce are loc în data de 17 mai 2012, la Hotel Golden Tulip Times Bucureşti – Sala Rondă, între orele 16:00–20:00.

Evenimentul creează un cadru ideal în care profesioniştii din domeniul lingvisticii se pot întâlni faţă în faţă cu reprezentanţii corporaţiilor, pentru care utilizarea serviciilor lingvistice reprezintă o condiţie sine-qua-non pentru o comunicare eficientă în mediul de business.

Continuare »

* a erbicida apare ca noutate, verb cu indicativul prezent el erbicidează („a trata un teren agricol cu erbicide”). Din aceeaşi familie lexicală, primim substantivul feminin *erbicidare, cu genitiv-dativul erbicidării şi pluralul erbicidări.

* ergonomic („care asigură un efort sporit în utilizare”) este adjectiv masculin cu pluralul ergonomici şi femininul ergonomică-ergonomice

! a se erija (în) trece în categoria reflexivelor, verb cu indicativul prezent el se erijează, noi ne erijăm, conjunctivul prezent să se erijeze şi gerunziul erijându-se. Este introdus, de asemenea, substantivul feminin *erijare, care are genitiv-dativul erijării (forma de plural nu este menţionată).

! Erinii e menţionat ca substantiv propriu, feminin, care are numai formă de plural („divinităţi ale infernului, la greci, reprezentate ca nişte femei cu părul răvăşit, împletit cu şerpi, şi corespunzând, la romani, furiilor”); cuvântul se articulează Eriniile şi se desparte E-ri-ni-i-le

* eritreean (referitor la Eritreea, stat din Africa, vecin al Sudanului şi al Etiopiei) este substantiv ori adjectiv masculin nou, care se desparte e-ri-tre-ean, are pluralul eritreeni şi femininul eritreeană-eritreene

Institutul European din România (IER) anunţă organizarea unei noi sesiuni a cursului „Formarea de competenţe pentru traducerea şi revizia de texte juridice”, care se va desfăşura între 7-11 mai 2012 la sediul său din Bucureşti, Bd. Regina Elisabeta nr.7-9, Sala de conferinţe, etaj 4.

Cursul are un pronunţat caracter practic şi este organizat în module tematice, urmărind dezvoltarea competenţelor privind principalele etape şi standarde ale traducerii şi ale cercetării terminologice, utilizarea sistemelor CAT, aspectele urmărite în activitatea de revizie, principalele surse de documentare şi modalităţile de utilizare a acestora pentru obţinerea unor traduceri de calitate, noţiuni elementare de drept, în special privind dreptul Uniunii Europene şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, precum şi dezvoltarea unei atitudini responsabile, a spiritului critic şi a competenţelor de comunicare şi organizare în acest domeniu.

Continuare »