* circulabil pătrunde în limbă ca adjectiv masculin, cu pluralul circulabili şi femininul circulabilă-circulabile (pe care se poate circula)

! circumvoluţiune nu mai face trimitere la circumvoluţie ca până acum, şi este explicat prin „proeminenţă a scoarţei cerebrale”; substantivul feminin are genitiv-dativul circumvoluţiunii şi pluralul circumvoluţiuni

! cireaşă este un substantiv feminin care se articulează cireaşa, dar are (mai nou) două forme de genitiv-dativ cireşii/cireşei şi două forme de plural cireşi/cireşe

! citronadă nu se mai pronunţă româneşte – ci=si; are genitiv-dativul citronadei şi pluralul citronade (tot e bine că nu îl şi declinăm în franceză!)

! ciuleandra (dans) poate fi folosit şi în formă neaccentuată – ciuleandră; se precizează şi genitiv-dativul ciulendrei

A pregǎti îşi lǎmureşte sensurile prin explicaţii precum „a aranja ceva din timp” sau „a face ca ceva sǎ fie gata”, iar atunci când are dimensiune reflexivǎ, verbul trimite la „a fi pe punctul sau a fi gata sǎ…”. Este interesant cât de multe lucruri pot fi pregǎtite: ţinutele sau încǎperile, mâncǎrurile sau petrecerile, lecţiile sau examenele, şi oamenii pentru distracţii sau pentru somn, pentru drum sau pentru un discurs, pentru veşti proaste sau pentru operaţii dificile; se foloseşte, de asemenea, „a pregǎti terenul” pentru orice demers care presupune crearea unor condiţii prielnice pentru orice fel de operaţiune.

Termenul face parte dintre cele specifice acestei perioade a anului. În ultimele zile ale lui decembrie, oamenii sunt într-o de neînchipuit agitaţie, pentru a-şi gǎti casele şi sufletele de sǎrbǎtoare. Cineva îmi spunea zilele astea cǎ, de fapt, Crǎciunul este o stare de spirit şi m-am pomenit gândind cǎ nu sunt multe ocaziile care cumuleazǎ semnificaţii pentru toate soiurile de oameni – şi mǎ gândesc aici cel puţin la douǎ extreme: cei credincioşi şi cei atei. Crǎciunul îi adunǎ împreunǎ, iar semnificaţia sa profundǎ rǎmâne o opţiune personalǎ a fiecǎruia dintre noi, dar toţi, deopotrivǎ, ne împodobim casele, ne încǎrcǎm mesele, ne dǎruim cadouri, ne revedem rudele şi ne urǎm, oricât ar fi de departe, prietenii.

Continuare »

! ciocofleandură este un cuvânt pe care eu îl asociez cu Florin Piersic; nu ştiam însă că, de fapt, este substantiv feminin, care în noul DOOM are şi genitiv-dativ – ciocofléndurii şi formă de plural ciocoflénduri; termenul a apărut prin compunere, din ciocoi cu fleandură şi dacă mai durează criza, cred că are şanse reale să reintre în vocabularul fundamental

* cip apare ca substantiv neutru, cu pluralul cipuri

* cip-cirip este consemnat ca interjecţie… nici nu ştiam că n-a existat până acum

! circa e un adverb care are acum două abrevieri acceptate: cca/c. Absolut fără nicio legătură, dar foarte asemănător din punct de vedere fonetic, găsim !circă, familiarul lui circumscripţie; substantivul primeşte genitiv-dativ circii, şi plural circi

* circar intră în categoria substantivelor masculine, cu pluralul circari

Verbul a îngheţa se referă la solidificarea apei sau a corpurilor ce conţin acest lichid, la temperaturi mai joase de zero grade Celsius. Atunci când este vorba despre elemente ale naturii, se pot preface în gheaţă râurile şi lacurile (chiar malurile mărilor), solul, dar şi plantele şi animalele, ceea ce le determină, aproape fără excepţie, moartea, deoarece organismele vii nu se împacă deloc cu acest fenomen meteorologic. Atunci când este intenţionat, însă, procesul de îngheţare este unul benefic şi util; în gastronomie, termenul este folosit pentru a numi răcirea puternică a unui produs care, ţinut în congelator, îşi păstrează pentru mai mult timp proprietăţile.

În altă ordine de idei, ne-am obişnuit să folosim acest verb şi legat de corpul omenesc. Din punct de vedere concret, fizic, verbul se poate referi la pierderea sensibilităţii şi amorţirea din cauza frigului, chiar la degerarea unor părţi ale corpului. Explicaţia aceasta simplistă este însă foarte frumos completată cu o sumă de expresii metaforice, care trimit la pierderea capacităţii de a se mişca ori de a reacţiona – a–i îngheţa cuiva inima / sângele în vine, a îngheţa de groază / de emoţie, ori a-i îngheţa cuiva vorba pe buze. Pot exista cauze diverse, iar efectele au toate de-a face cu răcirea instantanee până în măduva oaselor, pe care fiecare dintre noi o experimentează, pus în faţa unor stimuli imprevizibili şi agresivi.

Continuare »

* cincisprezecime este un substantiv feminin compus de la numeralul cincisprezece (cinci e pronunţat în tempo rapid cin), cu genitiv-dativul cincisprezecimii şi pluralul cincisprezecimi. Din aceeaşi familie lexicală introducem *al cincisutelea, cu femininul a cincisutea; folosind alte simboluri, scriem al D-lea/al 500-lea şi a D-a/a 500-a.

* cineroman e un roman scris în vederea transpunerii lui cinematografice; substantivul neutru are pluralul cineromane. Şi tot legat de a şaptea artă, adăugăm *ciné-vérité, franţuzism care păstrează la noi şi pronunţia; substantivul neutru are articularea ciné-vérité-ul.

! cinquecento e substantiv venit din italiană, păstrându-şi pronunţia (que=cŭe); noutatea este că termenul se articulează – cinquecentoul

! a ciocăni îşi îmbogăţeşte paradigma cu forme duble pentru indicativul prezent – eu ciocănesc/ciocăn, şi conjunctivul prezent – el să ciocănească/să ciocăne

* Ciocârlia are articol special în DOOM2, cu referire la celebra melodie; substantivul propriu feminin are genitiv-dativul Ciocârliei

Verbul a se bucura numeşte o stare sufletească sau transformă în acţiune acest sentiment. Se lămureşte în plan interior cu a simţi bucurie, iar în plan exterior cu a-şi manifesta/a-şi arăta bucuria. Sentimentul poate fi canalizat către sine – sinonim cu a se îmbucura, sau către alţii – echivalent cu a produce cuiva o bucurie. Şi tot dual desfăşurându-şi sensurile, priveşte atât planul spiritual – a fi cuprins de bucurie, a se desfăta, a încânta, a mângâia, cât şi pe cel material – a dispune de anumite bunuri ori avantaje. Iar dacă vi se pare că rămâne ceva descoperit în ceea ce priveşte vorba asta, să ne amintim că ne putem bucura de veşti sau de o privelişte, de interes sau de încredere, de libertate sau de anumite drepturi etc.

Continuare »