! finit apare ca adjectiv masculin cu pluralul finiţi şi femininul finită-finite. Substantivul cu aceeaşi formă este neutru şi nu are formă de plural.

! firáv / fírav are două forme accentuale corecte; este adjectiv masculin cu pluralul firávi/fíravi şi femininul firávă/fíravă – firáve/fírave

! firitiseală este un termen familiar care până acum avea trimitere la hiritiseală (formă care a dispărut); înseamnă „felicitare adusă cuiva sau petrecere la care se aduc felicitări cuiva” şi este substantiv feminin cu genitiv-dativul firitiselii şi pluralul firitiseli. Alături de acesta, se modifică întreaga familie lexicală, deci şi verbul !a firitisi, care are indicativul prezent eu firitisesc şi ei firitisesc, imperfectul el firitisea şi conjunctivul prezent el să firitisească. Există şi substantivul feminin !firitisire, cu genitiv-dativul firitisirii şi pluralul firitisiri.

! firoscos este un adjectiv/substantiv masculin folosit în sfera familiară şi populară, fiind format – se pare – prin compunere din „filosof din fire scos”, însemnând (mai ales ironic) „om priceput la toate, învăţat şi deştept”; are pluralul firoscoşi şi femininul firoscoasă-firoscoase, precum şi două posibilităţi de despărţire în silabe – fi-ros-cos/fi-ro-scos

* fişet („dulap metalic, pentru dosare, acte, cu închizătoare de siguranţă”) apare ca noutate, substantiv neutru cu pluralul fişete

Verbul a (se) muta înseamnă, în primul rând, „a se mişca din locul în care se găseşte şi a se aşeza în alt loc” ori „a se întoarce, a schimba poziţia”. În afară de simpla deplasare, termenul se mai poate referi la schimbări importante din viaţa omului, fie „a (se) transfera dintr-un serviciu în altul, a primi numire în alt loc”, fie „a (se) strămuta, a se stabili (cu locuinţa, cu traiul) în alt loc, a-şi schimba domiciliul” ori „a schimba destinaţia”. Unul dintre cele mai utilizate sensuri are în vedere jocul de şah, însemnând „a modifica poziţia unei piese”.

Expresiile nu sunt prea numeroase, cea mai plastică referindu-se la „a-i muta cuiva fălcile sau căpriorii”, adică „a-i trage o palmă cu putere, a lovi peste obraz”. În plus, se pare că termenul avea un înţeles popular mai vechi, care era echivalent cu a înlocui, a schimba (cu altceva sau cu altcineva), cu a modifica (direcţia, cursul) şi chiar cu a transforma. De aici, s-a ajuns la expresia „a-şi muta gândul”, cu sensul de „a-şi schimba părerea, intenţiile”, deci a se răzgândi, chiar a renunţa.

Continuare »

* filmic este adjectiv masculin cu pluralul filmici şi femininul filmică-filmice; termenul are în vedere tot ce „se referă la film”. Din aceeaşi familie lexicală, este menţionat *filmografie („totalitatea filmelor realizate de un producător, interpret, regizor etc.”), substantiv feminin cu genitiv-dativul filmografiei şi pluralul filmografii.

! filosof / filozof are acum două variante grafice acceptate; regula este valabilă pentru întreaga sa familie lexicală: !filosoafă/filozoafă, !a filosofa/filozofa, !filosofală/filozofală, !filosofare/filozofare, !filosofic/filozofic, !filosofie/filozofie, chiar şi pentru mai rar folositul adverb !filosoficeşte/filozoficeşte. Este important de subliniat faptul că formele cu z le indică drept preferate, în dicţionar, pe cele cu s, şi chiar specialiştii recomandă această din urmă variantă, în ciuda coexistenţei cu cealaltă.

! final este substantiv neutru, care se diferenţiază de formele adjectivale prin pluralul finaluri

! finanţator are atât valoare adjectivală, cât şi substantivală, masculin cu pluralul finanţatori şi femininul finanţatoare-finanţatoare

* finanţist apare ca substantiv masculin cu pluralul finanţişti

Verbul a reabilita se foloseşte uneori cu sensul de „a face să-şi recapete sau a-şi recăpăta buna dispoziţie”, dar cea mai utilizată valoare se referă la „a-şi restabili buna reputaţie, onoarea, prestigiul ştirbit”. Folosit în domeniul juridic, verbul are în vedere demersul de „a reintegra pe cineva în drepturile pierdute (în urma unei bănuieli false sau a unei condamnări), a repune în drepturile de care a fost lipsit”.

Cuvântul are – se pare – şi o utilizare în sfera medicală: „a readuce în stare activă unele funcţii alterate în urma unor procese patologice”. În registrul familiar (având evidentă trimitere spre spaţiul penitenciar şi subliniind privarea de libertate), termenul se foloseşte pentru elevi, însemnând „a-şi îndrepta situaţia şcolară, obţinând o notă bună după note insuficiente”, având în vedere, probabil, felul în care este privit năstruşnicul de către profesor.

Continuare »

* figurat funcţionează ca adjectiv masculin cu pluralul figuraţi şi femininul figurată-figurate; termenul este sinonim cu „metaforic”

! fiică îşi modifică pronunţia şi despărţirea în silabe – fii-că, substantiv feminin cu genitiv-dativul fiicei şi pluralul fiice. Noua regulă se aplică şi pentru compusele !fiică-mea, fiică-ta, fiică-sa (genitiv-dativul fiică-mii, fiică-tii, fiică-sii).

! fiind că îşi modifică valoarea morfologică; funcţionează numai în structura dat fiind că, care este locuţiune conjuncţională

! filet este un substantiv neutru care rămâne cu o singură formă de plural – filete, indiferent care este sensul său („şanţ, ramificaţie a nervilor”)

* filigranist apare ca noutate, substantiv masculin cu pluralul filigranişti

Verbul a (se) răni provine din limba slavă, la fel ca şi substantivul rană – „ruptură internă sau exterioară a ţesutului unei fiinţe vii, sub acţiunea unui agent distrugător”, sinonim cu bubă, leziune, plagă, traumă, vătămătură. Spre deosebire de verb, acesta din urmă intră în componenţa unor expresii destul de des utilizate: bun de pus la rană („om foarte bun”), a pune sare pe rană („a stârni, a agrava lucrurile”), a pune degetul pe rană („a găsi sau a indica pricina, a dezvălui cauza unei situaţii, a prezenta situaţia fără menajamente”).

Acţiunea corespunzătoare se explică prin „a(-şi) face o rană, a (se) vătăma printr-o rană”. Interesant este faptul că sinonimele care se referă la acest sens aparţin unor zone semantice mai rar folosite: livrescul a (se) leza ori a (se) vulnera, popularul a (se) vătăma, regionalele a (se) săgni, a (se) prizări şi învechitul a (se) plăgui. Celelalte, mai des utilizate, au în vedere sensul figurat al termenului, pentru că rana poate fi şi morală, o suferinţă sau un chin sufletesc: a durea, a insulta, a îndurera, a (se) întrista, a jigni, a mâhni, a ofensa, a ultragia.

Continuare »