* în schimbu- este locuţiune prepoziţională cu dativul (în schimbu-i)

! a însemna, sinonim cu a nota, are indicativul prezent însemnează. În situaţia în care este echivalent cu a reprezenta, forma corespunzătoare este înseamnă.

* a înseria (în-se-ri-a) înseamnă „a aşeza în serie”, verb cu indicativul prezent el înseriază, noi înseriem (în-se-ri-em), conjunctivul prezent să înserieze şi gerunziul înseriind (în-se-ri-ind). Din aceeaşi familie lexicală, este înregistrat şi *înseriere (în-se-ri-e-re), substantiv feminin cu genitiv-dativul înserierii şi pluralul înserieri.

! a se însori trece în clasa reflexivelor, verb cu indicativul prezent se însoreşte, imperfectul se însorea şi conjunctivul prezent să se însorească

! a se înstăpâni este, şi el, verb reflexiv cu indicativul prezent se înstăpâneşte, imperfectul se înstăpânea şi conjunctivul prezent să se înstăpânească

Verbul a reevalua are un singur sens, însemnând „a evalua din nou, pe baze noi, ceva”, fără a avea, deocamdată vreun sinonim. Până acum, dicţionarele ortografice trimiteau la verbul a evalua, dar acum DOOM2 îi dedică un articol separat, pentru că s-a impus, probabil, ca fiind de sine stătător.

Prin urmare, reevaluarea se face pe baze noi şi pornind, de obicei, de la detectarea unei erori făcute anterior şi care necesită, ulterior, o corijare. Sau, în egală măsură, poate fi vorba despre modificarea circumstanţelor, a datelor problemei, despre necesitatea schimbării – din motive obiective, sau despre o modificare fundamentală a percepţiei, a convingerilor personale.

Continuare »

! înnoptat apare ca substantiv neutru

* în preajmă- este locuţiune prepoziţională cu dativul (în preajmă-i)

! a se înroura (în-ro-u-ra) trece în clasa reflexivelor; are indicativul prezent se înrourează

! a se înrudi e şi el reflexiv, cu indicativul prezent se înrudeşte, imperfectul se înrudea şi conjunctivul prezent să se înrudească

! a însăma este un regionalism din fondul vechi al limbii, sinonim cu „a agonisi, a dobândi, a procura”; indicativul prezent este el însamă

Verbul a rememora face parte dintre cele care nu pun prea multe probleme semantice, deoarece au un singur sens. A ajuns la noi pe filieră franceză – remémorer, dintr-un verb latinesc – rememorari. Înseamnă „a(-şi) aduce din nou în memorie, a(-şi) aduce iar aminte”, fiind sinonim cu a-şi reaminti.

Dacă mă întrebaţi pe mine, este un verb potrivit pentru finalul anului, perioadă pe care o trăim acum, bogată în emoţii şi în gânduri. Este un timp al recuperării amintirilor şi al aşezării într-o lumină nouă a evenimentelor petrecute. Nu ştiu alţii cum sunt şi de-asta nici nu zic de ei, dar eu alerg năucă zilele-astea, pentru a rezolva ultimele sarcini înainte de vacanţă, pentru a-mi găti casa de sărbătoare ori pentru a căuta cele mai potrivite cadouri. Le dreg pe toate din mers, obosită peste măsură, dar împăcată destul.

Continuare »

! a înjgheba este verb şi primeşte două forme pentru indicativ prezent – el înjgheabă/înjghebează. Substantivul provenit din infinitivul lung este !înjghebare, feminin cu genitiv-dativul înjghebării şi pluralul înjghebări.

* în jur apare ca locuţiune adverbială, la fel ca şi *în jur de. Din seria locuţiunilor prepoziţionale sunt menţionate *în juru-, cu dativul (în juru-i), şi *în jurul, cu genitivul (în jurul lui).

* în locu- este locuţiune prepoziţională cu dativul (în locu-i). Structura *în locul apare cu două articole separate: fie locuţiune prepoziţională – în locul lui, fie ca prepoziţie + substantiv (+adjectiv) – în locul acela.

* înmiit e adjectiv masculin cu pluralul înmiiţi şi femininul înmiită-înmiite

! a înnemuri este sinonim cu a imortaliza, termen învechit cu indicativul prezent eu înnemuresc şi ei înnemuresc, imperfectul el înnemurea şi conjunctivul prezent să înnemurească. Acelaşi termen, cu valoare reflexivă – !a se înnemuri, este regionalism sinonim cu a se înrudi, paradigma fiind aceeaşi.

Verbul a (se) îneca este obţinut prin derivare, din în- şi necat, care s-a păstrat, se pare, din limba latină – (e)nĕcāre („a ucide fără vărsare de sânge”). În accepţia de bază a termenului, acesta se referă la „a muri sau a face să moară, a-şi pierde viaţa prin sufocare în apă (sau în alt lichid)”. Una dintre cele mai cunoscute şi utilizate expresii care fac referire la acest sens este a se îneca (ca ţiganul) la mal, care înseamnă „a suferi un eşec în ultimul moment”.

Se foloseşte şi pentru navele care „suferă un naufragiu” şi le acoperă apele, stabilind sinonimie cu a se afunda, a se cufunda, a se scufunda. Din această semnificaţie derivă expresia parcă i s-au înecat corăbiile, care i se spune cuiva atunci când este trist, indispus. Valoarea tranzitivă este, de cele mai multe ori, despre ape – „a acoperi cu apă un loc, o arătură etc.”, sinonim cu a inunda, a potopi. Referirile la a îneca motorul maşinii implică, de asemenea, prezenţa lichidului în spaţii ce ar trebui să rămână uscate.

Continuare »