* în urmă- apare ca locuţiune prepoziţională cu dativul – în urmă-i

* învăţat are şi valoare substantivală, masculin cu pluralul învăţaţi

! a învârti este un verb cu două forme flexionare pentru indicativ prezent – eu învârt/învârtesc şi pentru conjunctiv prezent el să învârtă/să învârtească; imperfectul este el învârtea

! a se învechi trece în clasa reflexivelor (eel se învecheşte, el se învechea, el să se învechească), la fel ca şi !a se învecina (se învecinează)

! a învia (în-vi-a) suferă ceva schimbări în paradigmă; indicativul prezent este eu învii/înviez, tu învii/înviezi, el învie/înviază, noi înviem (în-vi-em); are conjunctivul prezent să învie/învieze şi gerunziul înviind (în-vi-ind). Din aceeaşi familie lexicală, este menţionat substantivul propriu feminin !Învierea (sărbătoare), cu genitiv-dativul Învierii.

Verbul a teroriza nu are foarte multe sensuri, dar are sinonime interesante. A pătruns la noi pe filieră franceză – din terroriser – şi înseamnă „a inspira cuiva groaza prin ameninţări sau prin alte mijloace de intimidare”. Mai are, de asemenea, o semnificaţie care presupune o prelungire în timp a acestei stări, deci „a face să trăiască într-o continuă stare de frică, de groază”.

Cu referire precisă la substantivul înrudit, termenul se poate explica prin „a supune prin sau a ţine sub regim de teroare”. Sinonimele nu sunt foarte numeroase, dar sunt foarte expresive, vizând, pe de o parte, efectul asupra victimei – a îngrozi, a înfricoşa, a înspăimânta, iar pe de altă parte instalarea unui astfel de regim pe o durată mai mare de timp – a tiraniza, cu forme vechi şi populare a tiranisi şi a tirăni.

Continuare »

! întrecut apare ca substantiv neutru, separat de locuţiunea adverbială pe întrecute

* întreit este adjectiv masculin cu pluralul întreiţi şi femininul întreită-întreite

! a se întrepătrunde primeşte drept de existenţă (vechea normă trimitea la a pătrunde); este reflexiv cu indicativul prezent se întrepătrunde, imperfect se întrepătrundea, perfect simplu se întrepătrunse, conjunctivul prezent să se întrepătrundă, gerunziul întrepătrunzându-se şi participiul întrepătruns

! a se întretăia suferă şi el aceleaşi modificări; are indicativul prezent eu mă întretai, tu te întretai, el se întretaie, noi ne întretăiem, voi vă întretăiaţi, conjunctivul prezent să se întretaie, gerunziul întretăindu-se şi participiul întretăiat

! întruna este adverb sinonim cu mereu; noutatea este despărţirea în silabe, care se face acum pe criteriul fonetic – în-tru-na

Verbul a tărăgăna este înrudit, din punct de vedere etimologic, cu verbul a trage, venit din latina populară. Înseamnă, mai întâi de toate, „a amâna de pe o zi pe alta rezolvarea unei probleme, începerea sau terminarea unei acţiuni etc.”. Dacă procesul este deja în derulare, atunci înseamnă „a face să se (pre)lungească, să se întârzie o acţiune, o soluţionare”.

Prin urmare, se poate referi la lucrări sau acţiuni, subliniind, de fapt, amânarea până la o posibilă nerealizare a celor propuse. Pe de altă parte, are în vedere mersul sau paşii – „a merge alene, încet, anevoie, târându-şi picioarele”, vorba sau cuvintele – „a vorbi rar, lungind fiecare silabă”, la cântec (regional) – „a cânta alene, tânguitor, cu jale”, sinonim cu a doini.

Continuare »

* însutit apare ca noutate, adjectiv masculin cu pluralul însutiţi şi femininul însutită-însutite

! întâi are două articole dedicate, având atât valoare adverbială – situaţie în care este invariabil –, cât şi valoare de numeral: (masculin) premiul întâi/I, întâiul premiu, cu pluralul întâi, articulat întâii; (feminin) clasa întâi, dar şi clasa întâia, cu genitiv-dativul clasei întâi, întâii clase, şi cu pluralul întâi, articulat întâile şi genitiv-dativul întâilor. Din aceeaşi familie, este menţionată locuţiunea adverbială !întâia dată / întâia oară / întâiaşi dată (variantă populară).

! a se întâmpla trece în clasa reflexivelor, verb cu indicativul se întâmplă

! întorsurean este poate fi adjectiv masculin cu pluralul întorsureni şi femininul întorsureană-întorsurene. Substantivul cu aceeaşi formă pentru masculin înseamnă „persoană originară sau locuitor din oraşul Întorsura Buzăului (judeţul Covasna)”, iar pentru feminin este menţionată forma *întorsureancă, cu genitiv-dativul întorsurencei şi pluralul întorsurence.

! a se întrajutora este verb reflexiv cu indicativul prezent se întrajutorează. Din aceeaşi familie lexicală, substantivul !întrajutorare are genitiv-dativul întrajutorării.

Verbul a dori este obţinut prin derivare direct din celebrul substantiv românesc dor, dar pare a avea sensurile mult mai bine definite, şi înrudite, de cele mai multe ori, mai curând cu substantivul dorinţă. Înseamnă, în primul rând, „a fi stăpânit de tendinţa lăuntrică de a face, de a avea sau de a dobândi ceva”, fiind sinonim cu a năzui, a râvni sau a tinde (spre ceva). Există şi o serie de expresii: a fi de dorit „a fi necesar, recomandabil, a se cuveni”, a lăsa de dorit „a avea lipsuri, a nu satisface”, cum doreşti/doriţi „formulă prin care se lasă la aprecierea interlocutorului luarea unei hotărâri”.

Sigur, intensitatea şi obiectul dorului / dorinţei pot fi extrem de variante, de la „a avea intenţia, a vrea” – doresc o prăjitură, până la „a ţine mult să vadă sau să revadă pe cineva sau ceva drag, a aştepta pe cineva sau ceva cu nerăbdare”. Se poate referi la „a simţi dor” sau chiar la „a simţi atracţie erotică” – sensuri ce presupun o intensitate puternică a trăirilor. Sinonimele sunt numeroase şi potrivite pentru o paletă foarte amplă de sentimente şi dorinţe: a aspira, a ahtia, a cere, a dezidera (înv.), a iubi, a jelui, a jindui, a pofti, a voi, chiar şi a ura (cuiva ceva), atunci când gândurile sunt îndreptate spre împlinirea dorurilor altora.

Continuare »