Pe 28 februarie 1939, un editor a găsit un cuvânt misterios fără nicio etimologie în cea de-a doua ediţie a New International Dictionary din 1934. Termenul “dord” a fost definit pur şi simplu drept substantive folosit de fizicieni şi chimişti pentru a exprima densitatea. Însă de unde a apărut “dord”?

Editorul de la Webster care a observat prima oară “dord” în dicţionar, la 5 ani după publicarea sa, a căutat indicii în dosarele editurii. A fost găsită o bucăţică de hârtie aparţinând editorului rubricii de chimie a Webster, Austin M. Patterson, pe care se putea citi “D or d, cont./density”. Ceea ce a vrut să spună era că “density” (“densitate”) ar trebui adăugată la lista termenilor care puteau fi abreviaţi “D” sau “d”. Adnotarea a fost interpretată greşit ca fiind un cuvânt nou, “dord”, şi a fost adăugat pentru a fi dat spre publicare. Celor care au verificat dicţionarul le-a scăpat şi aşa a început scurta existenţă a termenului “dord”.

Când s-a descoperit greşeala, bietul “dord” a fost eliminat din dicţionar, iar definiţia lui “dore” a fost extinsă şi a luat locul spaţiului gol. Pe vremea aceea nu existau calculatoare, aşa că cu cât se făceau mai puţine modificări la plăcuţele tipografie, cu atât era mai bine (şi mai ieftin).

O dată cu decesul termenului “dord”, editorul-şef al Webster, Philip Babcock Gove, s-a plâns că excizia a fost “probabil nefericită, căci de ce dord să nu fi însemnat densitate?”