! macat este un termen popular („cuvertură de lână, de bumbac, cu desene; scoarță sau covor care se pune pe pereți”), substantiv neutru care are acum două forme de plural – macaturi/macate
* a macheta apare ca noutate, verb cu indicativul prezent el machetează. Din aceeași familie lexicală, sunt introduse substantivele *machetatoare și *machetator – forma machetist(ă) nu mai este precizată.
* Machiavelli (-chia-) este substantiv propriu, nume italian de persoană
! machieur se folosește rar; e pronunță machiör și se desparte ma-chi-eur, este substantiv masculin cu pluralul machieuri. Corespondentul lui feminin, !machieuză, se pronunță machiöză, se desparte ma-chi-eu-ză și are pluralul machieuze.
* machism primește și un al doilea sens – „atitudine de macho”; termenul este un hispanism, ch se pronunță č, este substantiv neutru și are forme de plural, atunci când se referă la „fapte” – machisme
Sure thou didst flourish once! and many springs,
Many bright mornings, much dew, many showers,
Pass’d o’er thy head; many light hearts and wings,
Which now are dead, lodg’d in thy living bowers.
Cândva-nfloreai şi tu! şi mulţi prieri,
Mulţi zori şi multă rouă, multe ploi
S-au perindat; şi parcă până ieri
Mult păsăret îţi cuibărea prin foi.
And still a new succession sings and flies;
Fresh groves grow up, and their green branches shoot
Towards the old and still enduring skies,
While the low violet thrives at their root.
Noi ciripiri şi zboruri vin la rând,
Cresc noi dumbrăvi, din crengi subţiri smicele
Spre cerul vechi şi veşnic, sus, pe când
Ţi-aduni, lângă tulpină, viorele.
But thou beneath the sad and heavy line
Of death, doth waste all senseless, cold, and dark;
Where not so much as dreams of light may shine,
Nor any thought of greenness, leaf, or bark.
Dar tu pe tristul morţii drum te pierzi
Întreg, în bezne, ger şi uluire,
Acolo unde ram şi frunze verzi
Par numai, ca prin vis, o licărire.
And yet—as if some deep hate and dissent,
Bred in thy growth betwixt high winds and thee,
Were still alive—thou dost great storms resent
Before they come, and know’st how near they be.
Şi totuşi – când vreo duşmănie grea
Va bântui dinspre furtuni spre tine,
Ca-n viaţă, iar – ai s-o presimţi pre ea
Din depărtări, şi-ai să cunoşti că vine.
Else all at rest thou liest, and the fierce breath
Of tempests can no more disturb thy ease;
But this thy strange resentment after death
Means only those who broke—in life—thy peace.
Ci dacă-adormi de tot, viforniţi crunte
Tihnirii tale nu mai au ce-i face;
Iar după moarte spaima-ţi or s-o-nfrunte
Doar cei ce-n viaţă nu-ţi dădură pace.
