Pentru a ajuta cât mai mult găsirea rezutatelor dorite, am realizat câteva facilităţi noi.
În dicţionare, verbele apar la forma de infinitiv, deci trebuie căutate ca atare. Nu toţi utilizatorii cunosc această regulă, iar uneori, chiar dacă o cunosc, nu-şi dau seama că este o conjugare a unui verb (în special la conjugările verbelor neregulate din limba engleză). Pentru a ajuta în acest sens, dacă termenul căutat este detectat ca fiind o conjugare a unui verb, acest lucru este semnalat, cu link la forma de infinitiv.
De asemenea, o greşeală destul de frecventă este căutarea în celălalt dicţionar (greşirea sensului de traducere). Când un termen căutat nu are rezultate în dicţionarul curent, dar are în celălalt, comutarea se face automat, uşurând astfel utilizarea.
Ca urmare a acestor îmbunătăţiri, ca şi a altora mai puţin importante, pagina care apare atunci când nu sunt găsite rezultate a putut fi simplificată.
A predestina este un verb pe care fiinţa mea modernă, superficială şi lipsită de fineţe în receptarea subtilităţilor, îl asimilează – într-o primă accepţie nenuanţată – tragediei greceşti. Termenul este cantonat undeva în sfera superstiţiilor şi a creaţiei folclorice, şi se referă la divinitate şi destin, subliniind o hotărâre anterioară a sorţii cuiva, stabilind sinonimie cu menirea şi ursirea. Cel mai drag dintre echivalente îmi este însă a hărăzi, care mi se pare mie că presupune, într-un fel implicit şi obligatoriu, ideea de har (lucru ce schimbă definitiv nuanţa exterioară şi invazivă, abuzivă, silnică a cuvântului). La fel, a soroci îl presupune pe soroc – timp al împlinirii, al întregirii, al desăvârşirii. Iar preferinţa pentru ele se naşte din faptul că îmi repugnă oarecum ideea de pre-stabilire, de pre-determinare, cea care nu prea lasă drum de ales şi posibilitate de înlăturat… Continuare »
