Verbul „to absorb” din limba engleză este uşor de tradus în limba română: „a absorbi”. Există o întreagă familie de cuvinte derivate, care nu ridică probleme: „absorbed”, „absorbing”, „absorbent” şi multe altele. Există însă şi un cuvânt din această familie care, oarecum surprinzător, are o chichiţă: se scrie „absorption„, nu „absorbtion” (desigur, traducerea este „absorbţie”).
Un cuvânt foarte asemănător „absorption” este „adsorption” (adică „adsorbţie”), ceea ce poate conduce la confuzii. Totuşi, sensurile lor sunt diferite. Cuvântul „absorption” – „absorbţie” este un fenomen prin care un corp încorporează prin difuzie din afară o substanţă oarecare, micşorare sau anulare a intesităţii unei radiaţii care cade pe un corp şi alte câteva sensuri similare. Pe de altă parte, „adsorption” – „adsorbţie” este un fenomen de fixare şi acumulare a moleculelor unui gaz sau a unui lichid pe suprafaţa unui corp solid.
Bulă era proaspăt soldat. Sergentul îl întreabă:
– Bulă, ce este patria?
– Nu ştiu.
– Eşti prost. Vasile, ce este patria?
– Patria este mama mea.
– Corect. Bulă, ce este patria?
– Patria este mama lui Vasile.
– Idiotule, patria este şi mama ta, ai înţeles?
– Înţeles.
– Ce ai înţeles?
– Că sunt frate cu Vasile.
