Verbul a (se) speria are origine incertă, cea mai probabilă variantă fiind un latinesc derivat din pavor („stare de groază, provocată de imagini terifiante, în timpul somnului”). Primul sens se referă la „a (se) umple de frică, de spaimă”, fiind sinonim cu a (se) înspăimânta, a (se) înfricoșa. Valoarea tranzitivă înseamnă „a face ca o ființă sau un grup de ființe să se înfricoșeze (de o mișcare ori de o apariție bruscă și neașteptată) și să fugă”, iar prin restrângere de sens, are în vedere acțiunea de „a stârni un animal din culcuș”.

Sunt destul de numeroase expresiile în care apare: se sperie și de umbra lui se spune despre o ființă foarte fricoasă, a-și speria (sau a-i speria cuiva) somnul înseamnă a rămâne (sau a face să rămână) treaz, a nu mai putea (sau a face să nu mai poată) adormi. Tot astfel, a speria lupul cu pielea oii presupune a încerca zadarnic să intimidezi pe cineva. În afară de acestea, termenul are și o conotație pozitivă, folosită mai ales în registrul familiar, similară cu a fi surprins sau a uimi, a ului (prin splendoare, frumusețe, calități), de unde locuțiunea de speriat (ieșit din comun, uimitor; extraordinar).

Continuare »

Verbul a (se) îngriji s-a format prin derivare cu prefixul în- de la substantivul grijă. Primul sens al verbului se referă la „a avea grijă de cineva sau de ceva, a purta de grijă cuiva”. Atunci când este trazitiv are în vedere acțiunea de „a avea grijă de sănătatea cuiva”, iar reflexivul – „a-și căuta de sănătate, a urma o cură, un tratament medical”.

Varianta reflexivă poate fi urmată și de unele determinări introduse prin prepoziția „de”, cu sensul „a-și procura ceva (din vreme), a face pregătirile necesare, a lua măsurile cuvenite din timp pentru…”, echivalent cu a se preocupa, a căuta, a vedea de (ceva).

Mai sunt folosite o serie de sinonime, destul de numeroase: a alarma, a (se) câștiga, a frământa, a (se) interesa, a intriga, a (se) îngriji, a (se) îngrijora, a (se) neliniști, a se ocupa, a socoti, a (se) speria, a (se) teme, a trata, a (se) tulbura.

Continuare »

Verbul a (se) îmbărbăta se formează prin derivare, de la substantivul masculin bărbat, cu prefixul în-, și înseamnă „a(-și) insufla bărbăție, a căpăta curaj, avânt”. Poate fi sinonim cu a (se) încuraja, a (se) îndemna, a (se) însufleți, a stimula, a susține, sau cu a (se) alina, a (se) consola, a (se) mângâia. Dintre antonime, sunt menționate în dicționare a deprima, a (se) descuraja, a (se) înfricoșa, a (se) speria.

Cuvântul acesta este expresia celui mai profund sentiment de solidaritate, pentru că acțiunea pe care o denumește se manifestă în momente critice, atunci când fiecare dintre noi are nevoie să sprijin ori de consolare. Este simbolul aprecierii și al prieteniei, al încrederii pe care o avem unii în alții și al convingerii că totul va fi – în final – bine! Singura problemă a termenului este referirea explicită la bărbați, dar sensul nu mai respectă de mult această restricție, născută, probabil dintr-o realitate concretă, acum uitată.

Continuare »

Verbul a (se) cutremura are două contexte fundamentale, şi poate presupune grade diferite de intensitate. Sensul propriu se referă la mişcarea dintr-o parte în alta, din cauza unui seism, situaţie în care e sinonim cu a (se) clătina, a (se) legăna, a (se) scutura, a dârdâi ori a du(r)dui, sau chiar cu unele ce au conotaţii mai violente – a (se) zdruncina, a (se) zgâlţâi, a (se) zgudui. Există şi câteva lexeme din registrul arhaic ori regional, precum a (se) clăti şi a (se) smăcina.

În spaţiul figurat, verbul are în vedere planul psihologic, al mentalului ori al afectivităţii umane. Lexemele echivalente ca semnificaţie pornesc de la a tresări, a (se) înfiora, a (se) speria, a tremura, iar prin extindere de sens accentuează, până la dezechilibru emoţional şi reacţie iraţională, rezultatele acestei acţiuni – a (se) înspăimânta, a (se) îngrozi, a terifia. Ceea ce mi s-a părut interesant a fost felul în care cele două seturi de sinonime par a se polariza: cele proprii au în vedere cauza, cele figurate – efectul (imperceptibil ori devastator).

Continuare »