Verbul a (se) strica este foarte bogat în semnificaţii şi are o mulţime de sinonime. Înseamnă, în sensul său cel mai extins, „a (se) transforma din bun în rău”, fiind echivalent cu a (se) deteriora, a (se) degrada, a (se) defecta. Se foloseşte legat de lucruri care sunt distruse pentru a ajunge la ceva din interiorul lor sau aflat dincolo de ele (de exemplu, ouă, uşi, încuietori etc.) – situaţie în care cel mai utilizat sinonim este a sparge. De asemenea, se poate referi la materii organice – „a se descompune sub acţiunea agenţilor exteriori distructivi”, ori la aer – „a deveni greu respirabil din cauza unor substanţe sau mirosuri neplăcute, nocive”, stabilind sinonimie cu a (se) altera.

Se are în vedere efectul, rezultatul final – distrugerea, uneori subliniind şi intenţia – „a împiedica buna desfăşurare a unei acţiuni, a se pune de-a curmezişul” – sinonim cu a tulbura, a zădărnici. Dincolo de toate, verbul este asociat foarte des cu greşeala – „a pricinui stricăciuni, daune, lipsuri”, ori cu inutilitatea – „a fi nefolositor, nepotrivit, dăunător într-o anumită situaţie” – sinonim cu a vătăma. Deseori, implică şi vinovăţia – „a greşi, a se face vinovat de ceva”, mai ales atunci când este vorba despre a dăuna unei alte persoane – „a influenţa pe cineva în rău, a corupe”. Se poate strica sănătatea cuiva, starea sufletească sau morală, limba vorbită; se pot strica prietenii, farmece, petreceri, planuri, înţelegeri, legi, vieţi.

Continuare »

Verbul a (se) părăgini se foloseşte, în primul rând, referitor la terenuri necultivate, însemnând „a se transforma (în) ori a deveni paragină, a se acoperi cu buruieni”, întrucât termenul se formează de la substantivul paragină „plantă erbacee cu frunze înguste şi lungi, cu rădăcina puternică şi ramificată, care creşte îndeosebi pe locurile nelucrate”.

De asemenea, substantivul comun se referă, prin extindere de sens, la „terenul necultivat plin cu buruieni”, iar printr-o conotaţie metaforică are în vedere „starea unui teren sau a unei clădiri de care nu se îngrijeşte nimeni”. Sinonimele sunt ruină, dărăpănătură, pârloagă, denumind în acelaşi timp şi actul în sine, al părăsirii, al abandonării.

Continuare »