Arhiva categoriei 'Vorbe despre verbe'

29 oct.

a (se) îmbrăţişa

Verbul a (se) îmbrățișa este un cuvânt polisemantic care se folosește, în primul rând, pentru persoane – „a (se) cuprinde, a (se) înlănțui cu brațele, a (se) strânge în brațe (în semn de afecțiune)”. Sensul figurat corespunzător se referă la „a înconjura din toate părțile”, fiind sinonim cu a învălui, ori „a stărui cu privirea asupra unui lucru, a cuprinde dintr-o aruncătură de ochi”.

Un alt sens figurat al verbului are în vedere „a include, a cuprinde în sfera preocupărilor”, iar altul – „a-și însuși o idee, o doctrină, o concepție” (sinonim cu a-și apropria, a adopta) ori „a se apuca de o meserie, a se consacra unei profesii”. În Moldova se folosește des forma a îmbrățoșa (derivat al lui brățos), cu aceeași semnificație. Dintre sinonime mai sunt menționate a cuprinde, a conține, a primi, a prinde, a vedea.

Continuare »

22 oct.

a reciti

Verbul a reciti s-a format prin derivare, de la cuvântul de bază a citi, cu prefixul re-, după model francez – relire, și înseamnă „a citi din nou același text”. În limba veche și în limbajul popular, se folosea și verbul a prociti, care presupunea relectura textului în întregime. Iar acestea sunt singurele explicații pe care le oferă dicționarele.

În ciuda acestei aparente simplități, recitirea este un act foarte complex și foarte intens studiat, de pildă, în teoria literaturii. Implică o continuare și o completare a înțelegerii textului, proces asimilat primei lectură. Înseamnă, în speță, începerea interpretării, care presupune studierea strategiilor, remarcarea detaliilor, descoperirea mesajului și – de ce nu – modificarea întregului orizont al semnificațiilor operei.

Continuare »

15 oct.

a vitaminiza

Verbul a vitaminiza vine din limba germană – vitaminisieren și are, la noi, două sensuri. Primul dintre acestea este tranzitiv și înseamnă „a îmbogăți alimentele cu vitamine”, iar cel de-al doilea este reflexiv și se referă la „a urma un tratament cu vitamine”. Nu are sinonime, nu are înlocuitori, nu are sensuri suplimentare, nu formează expresii.

Nu știu exact cum se vitaminizează alimentele, dar cunosc în detaliu procesul de vitaminizare la care sunt nevoită să recurg în fiecare primăvară și toamnă: dur și serios, pentru că organismul meu este foarte slăbit în anotimpurile acestea de trecere. Evident, spun „vitaminizare”, dar mă refer și la sporirea aportului de minerale necesare bunei mele funcționări.

Continuare »

08 oct.

a năși

Verbul a năși este un derivat al substantivului naș și înseamnă, în primul rând, „a(-i) fi cuiva naș la botez sau la cununie”. Un alt sens al cuvântului, care funcționează în registrul familiar, este „a numi pe cineva naș, a i se adresa cuiva cu numele de naș”. Un termen sinonim, utilizat în zona Maramureșului, este a nănăși. Iar în registrul argotic, verbul are sensuri interesante, de la „a bate rău (pe cineva)” până la „a aresta, a închide”, dar și unul oarecum neobișnuit – „a iniția și a susține un proiect”.

Zilele astea am fost la Galați, unde am devenit nănuța unei micuțe absolut cuceritoare. Este fetița unui fost elev (de la începuturile carierei mele), pe care viața l-a păstrat între cunoștințele mele apropiate, după ce ne-am maturizat, iar raporturile dintre noi s-au schimbat. Îi cunosc bine, și pe el, și pe soția lui, și mi-s dragi într-un mod cu totul aparte, dar nu am anticipat deloc rugămintea lor, care m-a luat prin surprindere acum câteva luni.

Continuare »

01 oct.

a îngădui

Verbul a îngădui are un prim sens tranzitiv, care înseamnă „a da voie; a da cuiva permisiunea, a-l lăsa”, fiind sinonim, în acest caz, cu a admite, a încuviința, a lăsa, a permite, a tolera. Reflexivul reciproc se folosește în limbajul popular, fiind echivalent cu „a se învoi, a se înțelege unul cu altul, a se avea bine, a trăi în armonie”, în timp ce o altă accepție populară a termenului presupune „a avea răbdare, a da răgaz, a lăsa pe altă dată”, adică a aștepta sau a amâna, a păsui. Ca regionalism, este utilizat ca echivalent al lui a întârzia, a zăbovi.

Are, de asemenea, și valori care presupun o conștientizare voită a unei realități – un reflexiv construit cu dativul subiectului („a-și da voie în mod conștient, a-și asuma dreptul”) și un intranzitiv („a-și reține dorința de a face ceva”). O serie de termeni echivalenți, care funcționează în registrul arhaic ori regional, îi dau o savoare deosebită: a aprobălui, a întemeia, a obicni, a ogodi, a se pleca, a pozvoli, a se prinde, a pristăni, a volnici.

Tot astfel, mai are, pe lângă cele menționate, extrem de multe alte sinonime, în funcție de context: a absolvi, a accepta, a aproba, a autoriza, a concede, a concepe, a consimți, a cuteza, a da, a diminua, a domoli, a ierta, a împăca, a încuviința, a îndrăzni, a îndreptăți, a îndritui, a se îndupleca, a îndura, a înghiți, a înțelege, a se învoi, a justifica, a prilejui, a primi, a răbda, a scuti, a slăbi, a suferi, a suporta. Și lista ar putea continua…

Continuare »

24 sept.

a (se) bloca

Verbul a (se) bloca este împrumutat din limba franceză (bloquer) și are destul de multe sensuri. Înseamnă, mai întâi de toate, „a supune unei blocade”, adică „a izola un oraș, un port sau un stat prin blocadă”. Un al doilea sens se referă la „a închide o arteră de circulație; a împiedica circulația vehiculelor sau a persoanelor”.

Tot astfel, termenul poate să presupună „a nu mai funcționa sau a face să nu mai funcționeze (prin fixare sau imobilizare într-o anumită poziție)”, dar și „a interzice (fie temporar, fie definitiv, prin lege) folosirea unor produse, a unor fonduri etc., ori ocuparea unui post vacant”. Se folosește și în sport – „a efectua un blocaj”, și în tipografie – „a folosi o literă întoarsă pentru a înlocui provizoriu o literă care lipsește”.

Continuare »

© 2018 blog.ro-en.ro