Rezultate

21 sept.

a experimenta

Verbul a experimenta este întotdeauna tranzitiv și se referă la „a verifica prin experiență / prin experimente”. Vine din latinecul experimentare, pe filieră franceză – expérimenter, și stabilește sinonimie cu verbe precum a încerca, a proba. Și cam asta este tot ce pot dicționarele să ne spună. Însă dincolo de litera – săracă, în acest caz, a – dicționarelor este viața însăși. Iar experimentele și experiența sunt elemente esențiale ale sale.

Cred că fiecare dintre noi „experimentează” de-a lungul timpului, oricât de seci și serbede ne-ar părea viețile, văzute din exterior. Nu trebuie să fii cine știe ce răzvrătit, nu e necesar să fii vreun cutezător ori vreun temerar cu diplomă, pentru că ocaziile de a alege drumuri nebătute de alții se deschid în fiecare moment.

Continuare »

17 sept.

a semăna (ceva)

În limba română există două verbe a semăna, amândouă moştenite din latină – unul din seminare, altul din similare –, între formele paradigmatice ale cărora nu există nicio diferenţă. Primul dintre acestea, care se potriveşte la sezon, înseamnă „a pune sau a arunca sămânţa în pământul pregătit în prealabil, pentru a o face să încolţească şi să răsară”, sinonim în această situaţie cu a însămânţa, a planta, a pune, a (ră)sădi, poate şi a transplanta, în anumite cazuri.

Termenul are şi un sens învechit, care se referea la „a vârî în pământ”, fiind astfel sinonim cu a îngropa. Tot printr-o extindere de sens, verbul poate să însemne şi „a pune din loc în loc”, fiind echivalent cu a împrăştia, a presăra, a risipi (flori în calea cuiva, de pildă). Strâns legată de simboluri atât de evidente ale fertilităţii precum seminţele, acţiunea are, în registrul popular, o conotaţie suplimentară: „a arunca boabe de grâu sau alte cereale (ori bomboane, stafide) înspre o persoană, de Anul Nou sau la nuntă, însoţind gestul de o urare de prosperitate”.

Continuare »

20 sept.

A bird in the hand is worth two in the bush

Proverbul „A bird in the hand is worth two in the bush” („O pasăre în mână valorează cât două din tufiş”) are rădăcini vechi, medievale. După unele păreri, provine de pe vremea vânătorii cu şoimi, când pasărea din mână (adică şoimul) era considerată mult mai valoroasă decât păsările din tufiş, dat fiind că aduce un beneficiu sigur.

Prin urmare, ce vrea să spună? În esenţă, că este mai bine să ai un avantaj mic, dar real, decât posibilitatea unuia mai mare. Acesta este un sfat subtil pe care pariorii împătimiţi îl desconsideră.

Interesant, echivalentul în limba română al acestui proverb este „Nu da cioara din mână pentru vrabia de pe gard”. În acest caz, referirea este la calitate, nu la cantitate.

13 sept.

Calul de dar nu se caută la dinţi

Această zicală foarte cunoscută provine din vremurile de demult. Conform conţinutului, expresia chiar se referă la un cal real. Proverbul datează din anul 400 d. Hr., când Sfântul Ieronim a scris o epistolă înflăcărată unui nemulţumit căruia acesta îi dăduse în dar un cal. Sfântul Ieronim a considerat că pur şi simplu noul proprietar trebuia să accepte calul aşa cum era. Altfel spus, considera că acesta ar fi trebuit să accepte darul fără să se mai văicărească şi să bombăne. Pe de altă parte, dintotdeauna a existat obiceiul de a căuta un cal în gură pentru a-i evalua vârsta şi starea sănătăţii după dinţi. Totuşi, persoana care a primit darul Sfântului Ieronim se pare că a inspectat sever calul chiar în faţa sa şi a făcut mare tam-tam în legătură cu el. Dacă acea epistolă furioasă ne-a furnizat un proverb de neuitat, imaginaţi-vă câţi împătimiţi ai internetului perorând amarnic ar putea să ne inspire viitoare expresii.

În limba engleză, „Calul de dar nu se caută la dinţi” se spune „Never look a gift horse in the mouth”.

09 dec.

Veriga slabă

În limba engleză există proverbul „A chain is only as strong as its weakest link”, adică „Un lanţ este atât de rezistent cât cea mai slabă verigă”.

11 aug.

Nefericitul X

Toţi ascund scăpările lor din vedere după această nefericită literă pe care lumea o încalică.

Dacă un naturalist prinde un corb şi-l ţine în casă ca să vadă dacă această pasere trăieşte într-adevăr o sută de ani, el se numeşte X.

Continuare »

© 2024 blog.ro-en.ro