Rezultate

05 dec.

DOOM 2: a se pisici – pișoarcă

! a se pisici trece în clasa reflexivelor; funcționează în registrul familiar și are indicativul prezent se pisicește, imperfectul se pisicea, conjunctivul prezent să se pisicească

! pistol-mitralieră (plural pistoale-mitraliere), !pistol-portbandulă (plural pistoale-portbandulă) și !pistol-rachetă (plural pistoale-rachetă) sunt toate substantive neutre compuse

! pișcă-n-floare este substantiv neutru, termen regional care dă numele unei păsări

! pișicher este un termen familiar, care are atât valoare adjectivală, cât și substantivală; este masculin cu pluralul pișicheri și femininul pișicheră-pișichere

! pișoarcă este substantiv feminin cu genitiv-dativul pișoarcei și pluralul pișoarce; funcționează în registrul popular și înseamnă „persoană care urinează des în pat”, dar l-am auzit folosit și cu sensul de „băutură slabă (de proastă calitate)”

14 nov.

a (se) surprinde

Verbul a surprinde vine din franțuzescul surprendre, după autohtonul a prinde, și are două-trei sensuri înrudite între ele. Se poate referi la „a prinde pe cineva pe neașteptate asupra unui fapt (pe care vrea să-l săvârșească pe ascuns), a prinde în flagrant delict”. Termenul are o utilizare militară – „a cuceri pe neașteptate”, iar în anumite circumstanțe, vorbind despre sine, verbul are și valoare reflexivă.

De asemenea, poate însemna și „a găsi pe cineva nepregătit, neprevenit, a da peste cineva, a-l lua prin surprindere; a sosi fără veste”, putându-se avea în vedere și fenomene ale naturii sau evenimente, totuna cu a ajunge, a apuca. Mai interesante sunt echivalențele cu verbe de tipul a abuza, a ademeni, a amăgi, a descoperi, a încânta, a înșela, a minți, a momi, a păcăli, a prosti, a purta, a trișa („a surprinde buna credință a cuiva sau a obține prin viclenie”).

Dintr-un alt punct de vedere, termenul este sinonim cu a epata, a frapa, a mira, a uimi, a ului. Ultimul dintre sensurile menționate de dicționare se referă la „a băga de seamă, a observa pe furiș” sau „a descoperi în mod brusc”, situații în care este echivalent al lui a remarca, a sesiza, dar și „a impresiona prin ceva neprevăzut”.

Continuare »

29 iun.

„The Caterpillar and the Ant” de Allan Ramsay

A pensy Ant, right trig and clean,
Came ae day whidding o’er the green;
Where, to advance her pride, she saw
A Caterpillar moving slaw.
„Good ev’n t’ ye, mistress Ant,” said he;
„How ‘s a’ at hame? I ‘m blyth to s’ ye.”
The saucy Ant view’d him with scorn,
Nor wad civilities return;
But gecking up her head, quoth she,
„Poor animal! I pity thee;
” Wha scarce can claim to be a creature,
„But some experiment of nature,
„Whase silly shape displeas’d her eye,
” And thus unfinish’d was flung bye.
„For me, I ‘m made with better grace,
„With active limbs, and lively face;
„And cleverly can move with ease
„Frae place to place where’er I please;
„Can foot a minuet or a jig,
„And snoov ‘t like ony whirly-gig;
„Which gars my jo aft grip my hand,
„Till his heart pitty-pattys, and —
„But laigh my qualities I bring,
„To stand up clashing with a thing,
„A creeping thing the like of thee,
„Not worthy of a farewell t’ye.”
The airy ant syne turn’d awa,
And left him with a proud gaffa.
The Caterpillar was struck dumb,
And never answer’d her a mum:
The humble reptile fand some pain,
Thus to be banter’d with disdain.
But tent neist time the Ant came by,
The worm was grown a Butterfly:
Transparent were his wings and fair,
Which bare him flight’ring thro’ the air.
Upon a flower he stapt his flight,
And thinking on his former slight,
Thus to the Ant himself addrest:
„Pray, Madam, will ye please to rest?
„And notice what I now advise:
„Inferiors ne’er too much despise,
„For fortune may gi’e sic a turn,
„To raise aboon ye what ye scorn:
„For instance, now I spread my wing
„In air, while you ‘re a creeping thing.”
Furnica, îngâmfata, într-o zi
Zbura peste izlazuri când zări
Omida ce se strămuta alene –
Prilej grozav ca să se umfle-n pene.
„Domniţă, zise-omida, -s bucuroasă
Că te-ntâlnesc – sunt toate bune-acasă”?
Furnica nu-i răspunse la bineţe
Şi, măsurând-o cu priviri semeţe,
Pe spate-şi dete capul şi grăi:
„Ce milă mi-e de tine, dac-ai şti!
Jivină descleiată eşti, zidire
Ce doar a încercat-o maica-fire;
Când a văzut cam ce-a ieşit, scârbită,
Te-a azvârlit cât colo-ntr-o clipită.
Ci, iată, eu, cu evghenie-n neam,
Sunt frumuşică, mădulare am
Cu cari mă mişc şi mă învârt uşor
Şi-oriunde-s gata să mă desfăşor.
În menuet şi-n orice danţ turbat
M-arunc cu-ntreagă firea mea, nu cat!
O, cavalerul mâna cum mi-o-ndeasă,
Cum îi mai bate inima sfioasă,
Cum… – dar de ce să mă-njosesc atât
Şi cu ce este-n mine mai urât
Să-nfrunt o aschimodie ca tine,
Nevrednică de un „rămâi cu bine”?”
Înaripata râse apoi fudul
Şi dispăru – stătuse doar destul.
Iar într-acestea jalnica omidă,
Curpinsă de durere şi obidă
Că-i socotită lucru de nimic,
Tăcuse, bineînţeles, chitic.
Dar când veni furnica mai apoi,
Omida era fluture de soi
Şi aripile gingaş străvezii
Prin aer o purtau peste câmpii;
Şi fluturele, poposind pe-o floare,
Cu gând la-acele vorbe jignitoare,
Către furnică glăsui astfel:
„Ce-ar fi să şezi, domniţă, puţintel?
Doresc să-ţi dau un sfat: nu judeca
Pe-acei ce-s mai prejos de seama ta,
Căci soarta, care-i schimbătoare foarte,
Cândva, cumva, le poate face parte.
De-o vorbă, eu mă-nalţ acum în zbor,
Iar tu eşti un biet vierme târâtor.”
Allan Ramsay traducere de Leon Leviţchi

23 mart.

Mutare

Nu s-au înţeles cu ea, nu-i plăcea priveliştea :))

branza proaspata

03 feb.

„The Bard: A Pindaric Ode” de Thomas Grey

„Ruin seize thee, ruthless King!
Confusion on thy banners wait,
Tho’ fann’d by Conquest’s crimson wing
They mock the air with idle state.
Helm, nor hauberk’s twisted mail,
Nor even thy virtues, tyrant, shall avail
To save thy secret soul from nightly fears,
From Cambria’s curse, from Cambria’s tears!”
Such were the sounds, that o’er the crested pride
Of the first Edward scatter’d wild dismay,
As down the steep of Snowdon’s shaggy side
He wound with toilsome march his long array.
Stout Glo’ster stood aghast in speechless trance;
To arms! cried Mortimer, and couch’d his quiv’ring lance.
„Prinţ nendurat, urgie ţie!
Să-ţi vezi zăludele drapele
Pleoştite chiar când către ele
Vânt roş de cuceriri adie;
Nici coif, nici za, nici trunchiul tău vânjos
Nu îţi vor fi, Tirane, de folos
Să-ţi aperi, noaptea, cugetul
De-al Cambriei blestem şi de-al ei plâns!”
Aceste vorbe au umplut de-oroare
Pe mult fălosul Eduard-Întâi,
Când şerpuiau pe-abruptele ponoare
Din Snowdon – trudnic şir – oştenii săi.
Ca-n transă, mut, sta Glo’ster spăimântat;
„La arme!” strigă Mortimer şi lancea i-a vibrat.


Continuare »

25 mai

a emigra

Verbul a emigra face parte dintr-o categorie specială, a vorbelor cu foarte mare încărcătură emoțională. Înseamnă „a-și părăsi patria (locul de baștină) pentru a se stabili (definitiv sau temporar) în altă țară”. Vine din limba latină (emigrare < ex „afară”, migrare „a se duce”) pe filieră franceză (émigrer), stabilind echivalență de sens cu a se expatria, dar având printre sinonime și termeni mai expresivi, precum a pribegi, a se înstrăina, a se desțăra, a băjeni/băjenări (toate din zona arhaică și livrescă).

Decizia de a emigra se poate lua ca urmare a unor circumstanțe independente de voința celui care se vede nevoit să facă un astfel de pas, fiind constrâns de factori politici sau economici, cu efecte foarte puternice pe plan emoțional, devastatoare uneori. În natură – ca de obicei – lucrurile sunt mai simple; verbul se folosește, de pildă, pentru păsările care schimbă locul după climă, activitate ce intră în firescul vieții și al morții, pe care oamenii îl complică, de cele mai multe ori. Oricum ar fi, antonimul folosit este același – a se repatria.

Continuare »

© 2024 blog.ro-en.ro