27 nov.
Căşti de protecţie obligatorii
OK, dar de muncitori sau de motociclişti? 
Rezultate
02 dec.
DOOM 2: regizor – subiect
! regízor își modifică pronunția (anterior accentul cădea pe ultima silabă); substantivul masculin are pluralul regízori
! remarcă este substantiv comun cu formă nouă pentru genitiv-dativ – remarcii și pentru plural – remarci (anterior era remarce)
! sanda (încălțăminte) avea, anterior, forma sandală; substantivul feminin păstrează însă același genitiv-dativ – sandalei și plural sandale
* sit (loc, peisaj) apare ca noutate; este substantiv neutru cu pluralul situri. Asemănător, dar obligatoriu a nu se confunda, apare ca noutate *site (spațiu pe internet) – anglicism care se pronunță saĭt, substantiv neutru articulat site-ul, având pluralul site-uri.
* subiect are o valoare nouă – când are sensul de „persoană”, este substantiv masculin și are pluralul subiecți. Valoarea mai veche de substantiv neutru – „temă, cauză, parte principală a propoziției” – are pluralul subiecte. În ambele situații, se păstrează pronunția cu diftongul ie (su-biect), așa cum se întâmplă cu toți termenii înrudiți (su-biec-tiv, a su-biec-ti-va, su-biec-ti-vism, su-biec-ti-vi-ta-te).
15 apr.
a cheltui
Verbul a cheltui vine din maghiară – költeni și are două sensuri principale. Primul se referă la „a da o sumă de bani pentru a cumpăra sau a plăti ceva, pentru a ajuta pe cineva etc.” și poate fi folosit și cu valoare peiorativă – „a risipi, a irosi banii pe ceva, cu cineva etc.”. Cel de-al doilea are o accepție mai generală (și figurată) – „a consuma, a folosi energie, timp etc.”, pentru că – nu-i așa? – banul nu e singura valoare pe care o apreciem.
Există situații în care verbul stabilește sinonimii puțin în afara acestor două utilizări de bază, referindu-se la situații ce implică obligativitatea, necesitatea, nu în mod obligatoriu cheltuiala fără temei: a cumpăra, a plăti, a consuma, a petrece (timpul, viața), a întrebuința, a folosi, a desface, a plasa, a vinde. Nuanța reflexivă este un franțuzism utilizat despre oameni – „a-și consuma, a-și risipi forțele intelectuale sau fizice”.
Dintre verbele echivalente mai… plastice (ori expresive), putem aminti: a arunca, a azvârli, a împrăștia, a prăpădi, a zvârli, livrescul a prodiga, precum și o serie de regionalisme și arhaisme – a prăda, a mătrăși, a părădui, a spesa, a rășchira, a afierosi, dar și pe cele figurate – a înghiți, a mânca, a păpa, a toca (care subliniază lăcomia). Antonimele sunt, în mod evident, a economisi și a strânge.
Continuare »
11 mart.
a vaccina
Verbul a vaccina este un neologism care vine din limba franceză – vacciner, și ale cărui sensuri nu ridică mari probleme lingvistice – „a administra cuiva un vaccin, a introduce un vaccin în organism”. Sinonimele sunt însă extrem de interesante: un termen neologic din sfera medicală – a inocula, un termen din registrul popular – a altoi și unul din fondul vechi al limbii, funcționând ca regionalism – a posăi.
Evident că nu intenționez să intru în polemica pornită de la a vaccina sau a nu vaccina copiii… Dacă mă întrebați pe mine, uneori am impresia că rasa umană face o treabă excepțională în a se autodistruge, iar lucrurile se întâmplă așa cum trebuie. Dincolo de puterile noastre.
Continuare »