Profesioniștii, dar și curioșii sunt așteptați miercuri, 28 martie 2018, de la ora 19:00, în Sala Perpessicius din Muzeul Național al Literaturii Române (Str. Nicolae Crețulescu nr. 8), la prima ediție a atelierelor de discuție din 2018: „Dramele traducătorului în budoarul autorului – Cum traducem limbajul licențios”. Este o discuție fără perdea despre provocările la care este supus traducătorul față în față cu limbajul licențios.

Ioana Miruna Voiculescu, membră ARTLIT și inițiatoarea acestei întâlniri, întreabă doi distinși traducători experimentați și curajoși, Luana Schidu (traducătoarea trilogiei „Jurnalul dragostei” de Anais Nin) și George Volceanov (cunoscut pentru isprava retraducerii lui Shakespeare cu expresiile obscene la locul lor) despre cuvinte tari, pudibonderie, cenzură și rostul lor în traducere.

Continuare »

Oamenii transmit o mulţime de mesaje prin limbaj gestual. La fel ca noi, cercetările anterioare au arătat că şi cimpanzeii se folosesc de gesturi pentru a comunica, însă mesajele din spatele acestora nu fuseseră revelate. Un nou studiu, publicat în jurnalul Current Biology, a condus la naşterea primului dicţionar referitor la comunicarea dintre cimpanzei, care decodifică ceea ce maimuţele îşi spun unele altora prin limbajul corpului.

Studiul a fost întreprins de grupul de cercetare a primatelor de la Universitatea St. Andrew din Scoţia, dr. Catherine Hobaiter şi profesorul Richard Byrne. Ei au filmat, între 2007 şi 2009, comunităţi de cimpanzei (peste 80 de membri) din pădurea Budongo din Uganda şi au înregistrat peste 4500 de gesturi din cadrul a mai mult de 3400 de interacţiuni.

Continuare »

Un cercetător australian din Melbourne, cu privirea ageră a unui vultur, a făcut ca Oxford English Dictionary să schimbe definiţia care explica cum funcţionează un sifon, după ce a găsit o greşeală în această definiţie care a rămas neobservată timp de 99 ani. Timp de aproape un secol, dicţionarul a denumit incorect presiunea atmosferică, şi nu gravitaţia, ca fiind forţa care acţionează într-un sifon.

În 2010, pentru a cerceta graniţa dintre sifon şi barometru într-o încăpere hipobarică, Dr. Stephen Hughes de la Queensland University of Technology a desfăşurat un experiment într-o astfel de încăpere care simulează efectele altitudinii ridicate. Un sifon de 1,5 metri înălţime a fost dispus în încăpere, iar când presiunea a fost redusă la o altitudine de 40.000 picioare, în vârful său a apărut o curgere de apă care a rămas aproape constantă. La 41.000 picioare, sifonul s-a separat în două coloane de apă şi când a revenit la 40.000 picioare, coloanele s-au reunit ca şi cum nu se întâmplase nimic. Presiunea atmosferică la 40.000 picioare, care-i cu 10.000 picioare mai mare decât cea de pe Everest, este aproximativ 18% din valoarea nivelului mării. Pentru experiment s-au folosit două vase, unul mai înalt decât altul conectate printr-un tub, iar o pompă returna apa din vasul mai scund în vasul mai înalt.

Continuare »

Potrivit „Raportului asupra calităţii limbii române din audiovizual”, pleonasmele şi clişeele reprezintă cele mai dese greşeli de limbaj din audiovizualul românesc. Un al doilea raport, pe ace­eaşi temă, va fi prezentat până la sfârşitul acestui an.

Pentru realizarea „Raportului asupra calităţii limbii române din audiovizual”, iniţiativă a CNA în par­te­neriat cu Institutul de lingvistică al Academiei Române „Iorgu Iordan-Al.Rosetti”, au fost monitorizate şase posturi de radio – Radio România Actualităţi, Kiss FM, Europa FM, Pro FM, Radio 21, Radio InfoPro – şi 12 posturi de televiziune – Antena 1, TVR 1, Pro TV, Realitatea TV, Acasă TV, Prima TV, TVR 2, TVR Cultural, Naţional TV, Antena 3, B1 TV şi OTV. Rezultatele cercetării au re­levat faptul că jurnaliştii din audiovizualul românesc faultează des limba română. Şi chiar dacă unele erori nu se constituie în greşeli grave, ci doar în alegeri neinspirate, există şi altele elementare care pot fi considerate semne ale lipsei de educaţie şi de cultură.

Articolul integral din Jurnalul Naţional…

Parcurgând titlurile din ziare, deseori te umflă râsul, chiar dacă autorii nu au avut această intenţie. Astăzi, parcă mai mult ca oricând, titlurile par desprinse dintr-o comedie absurdă.

Continuare »

Florin Chilian spune într-un articol:

A fi – ce verb dement! Niciodată, dar niciodată nu sunt în stare să-l scriu corect. Întotdeauna instinctele o iau înaintea educaţiei de zombi. Cât de la vedere sunt adevărurile! Cât de orbi am ajuns a fi!

Cercul ăsta tăiat ţine de neamul lui Şurub, şi nu de miracolul vieţii, chiar dacă poate fi tradus în atât de multe feluri…

Articolul integral din Jurnalul Naţional…