Rezultate

10 iul.

DOOM 2: a inventa – in vivo

! a inventa permite acum două forme pentru indicativ prezent – el inventează/inventă

* inventică apare ca substantiv feminin cu genitiv-dativul inventicii („disciplină care studiază sistematic procesul invenţiei şi condiţiile stimulării creativităţii”)

* investitor are atât valoare adjectivală, cât şi substantivală, masculin cu pluralul investitori şi femininul investitoare-investitoare

! invincibilitate nu mai are formă de plural; genitiv-dativul este invincibilitaţii. Aceeaşi modificare o suferă şi substantivul feminin !inviolabilitate (in-vi-o-la-bi-li-ta-te), care are genitiv-dativul inviolabilităţii.

! in vitro (vi-tro) vine din latină şi funcţionează ca locuţiune adjectivală şi adverbială, însemnând „în afara organismului viu, în laborator”. De asemenea, !in vivo semnifică „în interiorul organismului viu”, având aceleaşi valori morfologice ca şi antonimul său.

Publicat de in Limba română, Ortografie
Comenteaza!     Recomanda!

16 ian.

a (se) informa

Verbul a (se) informa este unul fundamental în zilele noastre, fără a fi, desigur, o invenţie a lumii moderne. Înseamnă „a da cuiva informaţii despre ceva sau despre cineva, a face cunoscut”, adică „a face să dispună de o informaţie, a pune în cunoştinţă de cauză, a pune la curent”, iar nuanţa reflexivă se referă la „a căuta să se pună la curent cu ceva, a strânge informaţii despre ceva”. Prin urmare, termenul pare să aibă atât un sens general, presupunând pur şi simplu acumularea de informaţie nediferenţiată, cât şi un sens mai restrâns, având în vedere o informare punctuală, referitoare la un anumit subiect bine determinat, în încercarea de a afla cât mai multe despre el. Dintre sinonime, în funcţie de contextul potrivit oricăreia dintre situaţiile menţionate, se pot aminti a se interesa, a (se) iniţia, a se documenta, a (se) edifica, a anunţa, a înştiinţa, a cerceta, a aviza, a încunoştinţa, a vesti, a comunica, a preveni, dar şi regionalisme ca a cerca şi a ştirici.

Continuare »

Publicat de in Limba română, Vorbe despre verbe
Comenteaza!     Recomanda!

24 oct.

a (se) îmbrăca

Prima accepţie a verbului a (se) îmbrăca se referă la „a(-şi) acoperi corpul cu veşminte”, dezvoltând de aici un sens umanitar – „a procura cuiva hainele trebuincioase”, dar şi un sens monden – „a purta haine de o anumită croială, de o anumită calitate”. Sinonimele pentru aceste situaţii sunt extrem de numeroase, de la a (se) acoperi, a (se) înveli, a (se) înveşmânta, până la a (se) echipa, iar în limbajul familiar se pot folosi şi a-şi lua, a-şi pune, a-şi trage (hainele pe el). În afara îmbrăcatului de oameni, verbul se mai poate folosi şi pentru perne ori plăpumi – a înfăţa, pentru paturi ori canapele – a tapiţa, pentru cărţi ori caiete – a înveli, pentru icoane ori bijuterii – a fereca (în aur sau în argint). În sens metaforic, se referă la a învălui, a ascunde adevărata înfăţişare, adevăratul aspect.

Continuare »

Publicat de in Limba română, Vorbe despre verbe
Comenteaza!     Recomanda!

© 2024 blog.ro-en.ro