În limba engleză, substantivul „horde” înseamnă „hoardă”, uneori şi „ceată” sau „turmă”. Se foloseşte şi ca verb, de obicei în expresia „to horde together„, care înseamnă „a se strânge la un loc”, „a trăî împreună”.

Verbul „to hoard” înseamnă „a acumula”, „a îngrămădi”, „a strânge”, „a pune de-o parte” (ceva de valoare). Date fiind asemănările ortografice, de pronunţie şi de sens ca verb, chiar şi vorbitorii nativi mai confundă „horde” cu „hoard„. Însă când „hoard” este folosit ca substantiv, diferenţa devine mai clară, acesta însemnând „tezaur”, „depozit”, de obicei secret sau privat.

Şi la traducerea în română apare o confuzie similară, dat fiind că „hoardă” seamănă mai mult cu „hoard„, când de fapt echivalentul corect este „horde„.

* clou este un franţuzism pronunţat clu, care înseamnă „punct de atracţie, de interes al unui spectacol, a unei acţiuni etc.”; substantivul neutru se articulează clou-ul (pronunţat cluul) şi pluralul clou-uri

! clovn / claun acceptă două forme, substantiv masculin cu pluralul clovni/clauni

! clubmen se foloseşte rar, hibrid ciudat româno-englez care, deşi are aspect de plural englezesc (men), primeşte şi unul autohton – clubmeni

* coană este un termen învechit şi familiar, substantiv feminin însoţit totdeauna de un alt substantiv feminin, cu genitiv-dativul coanei. Un compus al acestuia, *coană-mare, apare şi el ca noutate, articulat coana-mare şi cu genitiv-dativul coanei-mari.

! coardă, substantiv feminin, primeşte acum două forme de plural coarde/corzi şi două forme de genitiv-dativ coardei/corzii

! autostradă apare cu modificări în ceea ce priveşte despărţirea în silabe, lucru ce se poate realiza în două moduri: a-u-tos-tra-dă sau a-u-to-stra-dă. Probleme legate de silabaţie apar şi în cazul altor cuvinte, precum !autotransformator (a-u-to-tran-sfor-ma-tor sau a-u-to-trans-for-ma-tor), !autotransport (a-u-to-tran-sport sau a-u-to-trans-port) şi !autotransportor (a-u-to-tran-spor-tor sau a-u-to-trans-por-tor)

* autotaxare apare ca substantiv feminiv cu genitiv-dativul autotaxării

* autotren este neutru cu pluralul autotrenuri. Ca observaţie generală pentru compusele cu auto-, este de precizat faptul că prima vocală este cea mai puternică dintre toate pe care le au cuvintele, oricât ar fi acestea de lungi; prin urmare, particula se accentuează la fel ca în limba italiană, áuto.

! auz e substantiv neutru căruia DOOM 2 îi suprimă forma de plural, acelaşi lucru petrecându-se cu neutrul !auzit

* avangardă apare în două accepţii, cea de „detaşament militar” fiind şi anterior acceptată; noutatea este substantivul feminin sinonim cu „avangardism” (curent literar). Formele flexionare ale noului termen sunt diferite de cele folosite în armată, astfel că genitiv-dativul este avangardei, iar pluralul este avangarde

Verbul a (se) neliniști este un derivat regresiv de la adjectivul neliniștit, printr-un proces destul de sinuos. Adjectivul s-a format, la rândul lui, prin derivare de la liniștit – obținut prin conversiune din participiul verbului a liniști. Prin urmare, între cele două verbe există o legătură, dar nu cea directă, pe care am bănui-o.

Înseamnă „a-și pierde sau a face să-și piardă liniștea sufetească” ori „a se umple de neliniște”, iar sinonimele sunt extrem de numeroase, dar și foarte diferite, în funcție de nivelul neliniștii: a (se) alarma, a (se) agita, a (se) frământa, a (se) intriga, a (se) îngrijora, a-i păsa, a se sinchisi, a (se) speria, a se teme, a (se) tulbura, a se zbuciuma, a se zvîrcoli.

Între ele, se remarcă, de asemenea, un termen livresc – a (se) impacienta și câteva regionalisme – a bindisi, a se cioșmoli, a (se) îngrija, a (se) îngriji, a (se) lărmui. În anumite situații extreme, temenul medical corespunzător este a angoasa. Relația de antonimie pare să fie mult mai simplu de stabilit, pentru că dicționarele indică o singură posibilitate – a (se) domoli.

Toată adolescența am suferit de insomnii. Groaznice. Adormeam spre dimineață, noapte de noapte, până cedam de oboseală. Dormeam apoi ca ursu’ vreo câteva nopți și o luam de la capăt… Pe măsură ce am înaintat în vârstă, lucrurile s-au mai așezat. Cred că am învățat să dorm, dar am și devenit mai pricepută în a îndepărta factorii perturbatori.

Dorm destul de mult și destul de bine, mă odihnesc suficient, mai ales în perioadele în care sunt foarte ocupată. Adorm ușor și relativ devreme, însă, din timp în timp, undeva pe la 3-4 spre dimineața, toate problemele pământului vin peste mine. Mă trezesc, și pe suflet mi se așterne un soi de agitație, îngrijorare, o panică nelămurită, care nu-mi mai dă pace.

Evident, anxietatea mea are întotdeauna motive reale, adică nu vin din senin și știu exact cauza care mă neliniștește, dar lucrurile capătă niște proporții uriașe și imposibil de controlat, iar eu îmi aduc aminte de insomniile grele ale adolescenței… Și mă calmez dintr-odată, pentru că știu că dimineață, pe lumină, totul va fi bine, iar demonii vor intra la loc, în cutiuțele lor mici. Ce bine că învățăm, în timp, să-i domolim!

Verbul a (se) dezobișnui este format prin derivare, de la cuvântul de bază a (se) obișnui, cu prefixul dez-, după modelul franțuzescului déshabituer. Explicația termenului este relativ simplă – „a-și pierde sau a face să-și piardă un obicei, un nărav, un viciu”.

Cele mai cunoscute și mai folosite sinonime sunt a (se) dezvăța, a (se) dezbăra (care are o conotație negativă mai puternică). Echivalente, în funcție de context, sunt și verbe precum a (se) debarasa, a (se) descotorosi, a (se) lăsa, a scăpa, iar în sens figurat se utilizează a (se) scutura și a înțărca. Dintre antonime, dicționarele precizează a (se) deprinde și a (se) obișnui.

Continuare »