Victoria luptei dintre cuvinte nu se va măsura în urale, ci în tăcere. Este o bătălie sângeroasă bazată pe modul în care vorbim, iar victimele sunt cuvintele pe care le folosim în mod normal în fiecare zi, dar e posibil ca nu pentru multă vreme.

În fiecare an dicţionarele adaugă termeni în dicţionare. Dar ce se întâmplă cu acei termeni care şi-au trăit veacul? Când a fost ultima oară când aţi folosit termenul „fortnight” pentru a vă referi la „două săptămâni” libere? A mai rostit cineva cuvântul „bonzer” („excelent”) în ultimul deceniu? Aceste cuvintele, ca şi multe altele pe lângă acestea, se află pe lista termenilor pe cale de dispariţie.

Continuare »

Verbul a dori este obţinut prin derivare direct din celebrul substantiv românesc dor, dar pare a avea sensurile mult mai bine definite, şi înrudite, de cele mai multe ori, mai curând cu substantivul dorinţă. Înseamnă, în primul rând, „a fi stăpânit de tendinţa lăuntrică de a face, de a avea sau de a dobândi ceva”, fiind sinonim cu a năzui, a râvni sau a tinde (spre ceva). Există şi o serie de expresii: a fi de dorit „a fi necesar, recomandabil, a se cuveni”, a lăsa de dorit „a avea lipsuri, a nu satisface”, cum doreşti/doriţi „formulă prin care se lasă la aprecierea interlocutorului luarea unei hotărâri”.

Sigur, intensitatea şi obiectul dorului / dorinţei pot fi extrem de variante, de la „a avea intenţia, a vrea” – doresc o prăjitură, până la „a ţine mult să vadă sau să revadă pe cineva sau ceva drag, a aştepta pe cineva sau ceva cu nerăbdare”. Se poate referi la „a simţi dor” sau chiar la „a simţi atracţie erotică” – sensuri ce presupun o intensitate puternică a trăirilor. Sinonimele sunt numeroase şi potrivite pentru o paletă foarte amplă de sentimente şi dorinţe: a aspira, a ahtia, a cere, a dezidera (înv.), a iubi, a jelui, a jindui, a pofti, a voi, chiar şi a ura (cuiva ceva), atunci când gândurile sunt îndreptate spre împlinirea dorurilor altora.

Continuare »

! humorescă este un substantiv feminin care, în noul DOOM, primeşte pentru genitiv-dativ forma humoreştii şi pentru plural – humoreşti; termenul denumeşte o compoziţie instrumentală de mici dimensiuni, având caracter sprinten şi glumeţ

! humus apare ca substantiv neutru ce are acum şi formă articulată – humusul („amestec de substanţe organice amorfe aflat în sol, care îi condiţionează fertilitatea şi care este rezultat din transformarea materialului vegetal sub acţiunea microorganismelor”)

! hurmuzul-pământului e un compus, substantiv masculin, pentru care apar două precizări suplimentare: este nume de plantă, aceasta fiind forma articulată

! huţulca, substantiv feminin articulat, este numele unui dans popular românesc; forma nearticulată este huţulcă, iar genitiv-dativul este huţulcii. Probabil din aceeaşi familie, !huţulinca (dans) suferă modificări asemănătoare: se precizează forma nearticulată – huţulincă şi genitiv-dativul – huţulincii.

* hybris vine din limba greacă şi este substantiv neutru; pronunţia recomandată pentru y este ü/i, iar despărţirea în silabe se face hy-bris; în tragedia antică, termenul se referea la „mândria nemăsurată a unui individ, supraapreciere a forțelor și libertății sale în confruntarea cu destinul”

Ceea ce face un critic (de obicei cineva de specialitate) se numeşte în limba engleză „critique„, aşadar „critlcă” în sensul de analiză şi apreciere a unor opere artistice, literare, a activităţii unor persoane sau a unor colective. De reţinut sonoritatea elevată a termenului.

Cuvântul „critique” funcţionează şi ca verb, derivat din substantiv, însemnând „a face critica” a ceva (după cum e uşor de dedus).

Partea mai dificilă apare când întâlnim „criticise” (varianta britanică) sau „criticize” (varianta nord-americană). Deşi sună asemănător cu „critique„, acestea nu-i sunt sinonime, însemnând „a critica” defectele unei persoane sau ale unui lucru. Cum în limba română sensurile se suprapun într-o mare măsură, confuzia este şi mai uşor de făcut la traducere.

* etnocentrism este substantiv neutru; din DEX aflăm că înseamnă „tendinţă de a judeca valorile altor culturi în raport cu propria cultură, considerată unic criteriu de apreciere a adevăratelor valori”

* etruscă se numeşte limba etruscilor; substantivul feminin se desparte e-trus-că şi are genitiv-dativul etruscei. Această familie lexicală primeşte în plus substantivul masculin *etruscolog – cu pluralul etruscologi, dar şi substantivul feminin *etruscologie – cu genitiv-dativul unei etruscologii/etruscologiei.

* eu apare cu o a doua accepţie; termenul este un concept filosofic care diferă de pronumele personal prin pronunţie – eu (≠ ieu), dar şi prin valoarea morfologică – este substantiv neutru articulat eul

* Eurasia acceptă două despărţiri corecte în silabe – E-u-ra-si-a/E-ur-a-si-a; este substantiv propriu feminin cu genitiv-dativul Eurasiei. Despărţirea în silabe se modifică, după aceleaşi reguli, şi pentru adjectivul !eurasian – e-u-ra-si-an/e-ur-a-si-an.

* euro se desparte e-u-ro, este substantiv masculin cu pluralul euro; abrevierea aceste monede este EUR, iar simbolul este €

Centrul de învăţare a limbii engleze Shakespeare School a premiat vineri, 10 iunie 3011, cele mai bune eseuri în limba engleză din totalul celor peste 5100 trimise în cadrul concursului de creaţie „2011 Shakespeare School Essay Competition„, organizat pe două categorii de vârstă: 11-14 ani, respectiv 15-19 ani.

În cadru festiv, s-au acordat premii câştigătorilor pentru fiecare categorie de vârstă: locurile I, II şi III, menţiuni, premiul juriului, dar şi premii speciale. Premiile competiţiei au fost substanţiale, constând în şcoli de vară de limba engleză timp de 2 săptămâni în Anglia, în valoare de peste 1500 euro. Marii câştigători au ocazia să meargă în tabere de vară în faimoasele oraşe universitare Oxford sau Cambridge (locurile I si II de la grupa de vârstă 15-19 ani) şi la St. Michael’s College sau Harrow House International College (locurile I si II la grupa de vârstă 11-14 ani). La festivitatea de premiere au fost invitaţi finaliştii şi însoţitorii lor, alături de reprezentanţii mass-media, sponsorii competiţiei, precum şi partenerii media.

Continuare »