Rezultate

13 apr.

a ucide

Verbul a ucide vine din limba latină – occidere/uccidere – şi înseamnă „a pricinui moartea unei fiinţe, a lipsi de viaţă (premeditat sau din întâmplare)”, termenul fiind sinonim cu a omorî, a asasina, a răpune. Foarte rar, se foloseşte cu valoare reflexivă, fiind echivalent al lui a se sinucide, a-şi face seama. Sensul figurat pare a fi foarte interesant, referindu-se la a distruge (moraliceşte), a nimici, a desfiinţa.

Există şi o serie de utilizări regionale ale verbului, situaţie în care înseamnă „a snopi în bătaie, a (se) bate foarte tare, a (se) lovi rău”, a zdrobi, a sfărâma, a stâlci, a tăbăci, a făcălui. Foarte interesante sunt compusele formate de la acest verb, majoritatea referindu-se la cel pe care, conform unui tabú adânc înrădăcinat în mentalul popular, nu trebuie să-l numeşti niciodată: ucigă-l-crucea sau ucigă-l-toaca (considerate, amândouă, substantive masculine).

Continuare »

03 apr.

Victimele omuciderilor

Oare de ce? :D

04 aug.

„Sinucidere” de Marin Sorescu

În mine erau douăzeci de generaţii
Pe puţin
Şi-azi-dimineaţă, nu ştiu din ce cauză,
Unul s-a aruncat de la etaj.
There used to be twenty generations within me.
At least.
I cannot tell why but this morning,
Maybe because the window was open,
One of us took a leap from the top floor.


Continuare »

08 apr.

DOOM 2: provenire – pruncucigaș

! provenire este un echivalent mai rar folosit al lui proveniență; substantivul feminin primește acum, pe lângă genitiv-dativul provenirii, și puralul proveniri

* Providența apare ca echivalent al lui Dumnezeu, substantiv feminin cu genitiv-dativul Providenței

* provider este un englezism care păstrează pronunția originală (provaĭdăr); substantivul masculin are pluralul provideri (= furnizori)

! proză, substantiv feminin cu genitiv-dativul prozei, primește acum și formă de plural – proze (atunci când se referă la „scrieri”)

! pruncucidere (cu două despărțiri în silabe prun-cu-ci-de-re/prunc-u-ci-de-re) trimitea anterior la „ucidere”, dar acum este menționat el însuși ca substantiv feminin cu genitiv-dativul pruncuciderii și pluralul pruncucideri. Aceleași observații sunt valabile și pentru !pruncucigaș, care are atât valoare adjectivală, cât și substantivală, masculinul având pluralul pruncucigași, iar femininul pruncucigașă-pruncucigașe.

30 oct.

„The Ship of Death” de D.H. Lawrence

I
Now it is autumn and the falling fruit
and the long journey towards oblivion.
I
E toamnă-acum, cad frunzele și-ncepe
călătoria lungă spre uitare.
The apples falling like great drops of dew
to bruise themselves an exit from themselves.
Cad merele, broboane mari de rouă
ce vor să se zdrobească șˆsă iasă
din ele însele.
And it is time to go, to bid farewell
to one’s own self, and find an exit
from the fallen self.
E timpul să-ți iei bun-rămas, să lași
în urmă-ți sinea și să te dezlegi
de vinovatul eu.


Continuare »

05 dec.

„Third Ypres” de Edmund Blunden

Triumph! How strange, how strong had triumph come
On weary hate of foul and endless war
When from its grey gravecloths awoke anew
The summer day. Among the tumbled wreck
Of fascinated lines and mounds the light was peering,
Half-smiling upon us, and our newfound pride;
The terror of the waiting night outlived,
The time too crowded for the heart to count
All the sharp cost in friends killed on the assault.
No hook of all the octopus had held us,
Here stood we trampling down the ancient tyrant.
So shouting dug we among the monstrous pits.
Amazing quiet fell upon the waste,
Quiet intolerable to those who felt
The hurrying batteries beyond the masking hills
For their new parley setting themsleves in array
In crafty fourms unmapped.
No, these, smiled faith,
Are dumb for the reason of their overthrow.
They move not back, they lie among the crews
Twisted and chocked, they’ll never speak again.
Only the copse where once might stand a shrine
Still clacked and suddenly hissed its bullets by.
The War would end, the Line was on the move,
And at a bound the impassable was passed.
We lay and waited with extravagant joy.
Triumf! Triumf bizar, muiat în ura
Războiului murdar și fără capăt,
Când s-a trezit o zi de vară
Din giulgiu-i sur. Lumina săgeta
Fascine, lut și apă, mângâind
Mândria noastră nou-născută; groaza
Înfriguratei așteptări nocturne
Slăbea iar timpul era prea-nțesat
Ca inima să-i numere pe morți.
După asalt, simțeam că am strivit
Tentaculele hidrei ancestrale,
Și chiuiam, săpând prin catacombe.
Pustia amuțise iar tăcerea
Ne-nnebunea căci dincolo de creste
Se regrupau, pe semne, baterii
Menite a-ntări parlamentarea.
Încrederea zâmbea; au amuțit
Căci sunt distruse; zac fără putere
În vraful morților – nu vor vorbi.
Dar crângul cu altarul în ruine
Mai azvârlea cartușe șuierate…
Va Lua sfârșit războiul, Linia
Se strămuta și, iată, ca prin farmec,
Fusese străbătut nestrăbătutul.
Extaziați, ședeam și așteptam.


Continuare »

© 2024 blog.ro-en.ro