| Hail to thee, blithe Spirit! Bird thou never wert, That from Heaven, or near it, Pourest thy full heart In profuse strains of unpremeditated art. |
Slavă, duh șăgalnic (Pasăre nu ești!) Ce, din cer, năvalnic Inima-ți goleşti În şuvoi de triluri limpezi şi fireşti! |
| John Gilpin was a citizen Of credit and renown, A train-band captain eke was he Of famous London town. |
Era John Gilpin de ispravă Al Londrei cetăţean Şi cunoscut în Cheapside, başca De poteri căpitan. |
| Far in the sea to the west of Spain There is a land that we call Cokaygne; Under God’s heaven no other land Such wealth and goodness has in hand Though paradise be merry and bright, Cokaygne is yet a fairer sight. For what is there in paradise But grass and flowers and green rice? |
În larg, la asfinţit de Spaygne, E un ţinut numit Cokaygne. Nu vei afla în lumea toată Ţară mai mândră şi mai bogată. E vesel raiul, luminos, Dar în Cokaygne e mai frumos: Afar’ de flori şi-un verde plai, Ce alta se găseşte-n rai? |
| Porumbii-prooroci îşi scaldă aripile înnegrite de funingine în ploile de sus. Eu cânt — semne, semne de plecare sunt. |
Prophetic doves bathe in the rain up there, wings blackened by soot. I sing — signs, they are signs of leaving. |
Verbul a boteza face parte dintre acelea care confirmă interesanta coincidenţă a momentului formării poporului român cu cel al creştinării sale. Termenul face parte din fondul vechi al limbii şi a apărut prin evoluţie firească din latinescul „batizare-baptizare”, desemnând acţiunea de a supune sau a se supune botezului. Cel care o realizează este, pe de o parte, preotul care oficiază ceremonia de creştinare, iar pe de altă parte, cel care are calitatea de naş sau naşă pentru copil. Ritualul presupune primirea în rândul credincioşilor a unui nou-născut, prin atribuirea unui nume întru Hristos, dar aceasta nu este singura circumstanţă în care se utilizează termenul. Una dintre celelalte situaţii are, de asemenea, valenţe religioase, şi se referă la stropirea cu agheasmă a credincioşilor şi a caselor lor de către preot, cu prilejul unor slujbe sau sărbători bisericeşti.
Numitorul comun al tuturor sensurilor pe care le acumulează cuvântul pare să fie prezenţa apei, pentru că odată ieşiţi din sfera sacră, orice udare sau stropire poate purta, în sens mai mult sau mai puţin ironic, denumirea de „botez”, la fel ca şi orice încercare de a da un nume (de batjocură), un supranume sau o poreclă. În ultimă instanţă, simpla amestecare cu apă a laptelui, a vinului sau a rachiului, pentru a câştiga un ban în plus are, în limbaj familiar şi ironic, aceeaşi denumire.
Continuare »
* BBC deschide seria substantivelor compuse prin abreviere pe care norma le adaugă pe lista cuvintelor noastre; în cazul acestuia, e vorba despre un anglicism care, ca şi în limba de origine, se citeşte [bibisí], denumind un celebru post de radio-TV; are genul neutru şi articularea BBC-ul
* BCA continuă seria, cu elemente autohtone de data aceasta; substantivul neutru se citeşte [be-ce-á] şi se articulează BCA-ul, dând nume unui material de construcţii – beton celular autoclavizat. *BCG este un alt substantiv neutru, citit [becegé] şi articulat BCG-ul; întrucât DOOM-ul nu dă decât foarte rar indicaţii de sens, am căutat în alte surse şi am găsit cel puţin două referiri: una medicală – un vaccin împotriva tuberculozei şi una economică – un model matricial de planificare strategică a activităţii, ce poartă numele unui cunoscut cabinet american de consultanţă. Adăugăm pe listă *BD, substantiv neutru pe care îl citim [bedé]; iarăşi nu am găsit nicun alt fel de lămuriri legate de sens, iar după pluralul BD-uri, nu cred că e vorba de celebra „Brigada Diverse”… Poate „benzi desenate”.
* beat apare ca noutate cu valoarea sa adjectivală (spre surprinderea mea, întrucât auzisem că obiceiul a fost interzis încă de pe vremea lui Burebista, fără ca nimeni să reuşească a-l stârpi până azi); acum avem însă – oficial – de toate: beat-beţi, beată-bete
! beat se găseşte în DOOM-ul nou şi cu alte treburi, şi fără legătură cu viţa-de-vie; termenul este un anglicism pronunţat [bit], sosit la noi în limbă ca adjectiv invariabil care înseamnă „specific beatnicilor”. Un pic mai jos ne lămurim şi cu *beatnic, substantiv masculin pronunţat [bitnic], cu pluralul beatnici; termenul denumeşte „tânăr care, prin neîngrijire şi stridenţă, vrea să-şi afişeze nemulţumirea şi protestul faţă de o societate pe care o consideră inumană; prin extindere – tânăr (din Occident) cu plete şi ţinută neîngrijită”
* Beaujolais – numele unei celebre regiuni viticole a Franţei [pron. bojolé], ajunge şi la noi ca substantiv propriu neutru; printr-un procedeu firesc de extindere de sens, primim şi sustantivul comun corespunzător, *beaujolais – numele vinului cu aceeaşi pronunţie, articulat beaujolais-ul
© 2024 blog.ro-en.ro