|
Was he married, did he try To support as he grew less fond of them Wife and family? |
A fost căsătorit, a căutat Să-și sprijine soția și copiii Când nu i-au mai plăcut? |
| No, He never suffered such a blow. |
Nu. De-asemeni lovituri a fost scutit. |
| Said the Lion to the Lioness – ‘When you are amber dust, – No more a raging fire like the heat of the Sun (No liking but all lust) – Remember still the flowering of the amber blood and bone, The rippling of bright muscles like a sea, Remember the rose-prickles of bright paws |
I-a spus leoaicei leul: “Când vei fi doar praf de chihlimbar, Nu foc turbat cum este-al Soarelui (Nu dragoste, ci jar), Să nu uiți pârgul sângelui de chihlimbar Și mușchii unduioși ca marea liniștită Și ghearele lucioase, ghimpi de trandafir, |
| Though we shall mate no more Till the fire of that sun the heart and the moon-cold bone are one.’ |
Chiar dacă noi n-o să ne mai împerechem Până când focul inimii ce este soare Și oasele, mai reci ca luna, vor fi una”. |
| Said the Skeleton lying upon the sands of Time – ‘The great gold planet that is the mourning heat of the Sun Is greater than all gold, more powerful Than the tawny body of a Lion that fire consumes Like all that grows or leaps…so is the heart |
Întins pe-al Timpului nisip, vorbi scheletul: “Planeta falnică de aur care este Căldura Soarelui îndoliată Mai mândră-i ca tot aurul și mai puternic Decât roșcatul trup de Leu pe care focul Îl arde-așa cum arde tot ce crește sau tresaltă… |
| More powerful than all dust. Once I was Hercules Or Samson, strong as the pillars of the seas: But the flames of the heart consumed me, and the mind Is but a foolish wind.’ |
Așa e inima, ca pulberea mai tare. Hercule sau Samson am fost cândva, Puternic precum stâlpii mării, Dar focul inimii m-a mistuit iar mintea mea E doar smintită boare.” |
| Said the Sun to the Moon – ‘When you are but a lonely white crone, And I, a dead King in my golden armour somewhere in a dark wood, Remember only this of our hopeless love That never till Time is done Will the fire of the heart and the fire of the mind be one.’ |
Și Soarele îi spuse Lunii: “Când vei fi o biată hârcă albă Iar eu un rege mort cu za de aur într-un codru des, Atâta să-ți aduci aminte Despre iubirea noastră trecătoare ca furtuna: Că focul inimii și flacăra din minte Nu vor fi niciodată una”. |
Edith Sitwell | traducere de Leon Levițchi |
Justiție rasială. Obstrucționarea justiției. Justiție socială. Ministerul de Justiție. Investigarea președintelui american Donald Trump de către Robert Mueller, audierile tensionate ale lui Brett Kavanaugh în Congres, lupta pentru egalitate socială, rasială și egalitatea de sex, ultimul an a fost martor al unui ciclu de știri tumultoase și hipnotice. Merriam-Webster a ales „justice” (“justiție”) drept cuvântul anului 2018 din pricina știrilor care s-au repetat luni la rând, recunoscându-i-se locul central în conștiința publică.
Compania și-a explicat alegerea prin faptul că noțiunea de justiție a fost centrul multor dezbateri naționale în anul 2018: justiție rasială, justiție socială, justiție infracțională, justiție economică. În toate conversațiile legate de aceste teme este relevantă întrebarea la ce se referă exact când folosim termenul justiție.
Continuare »
| The burden of fair women. Vain delight, And love self-slain in some sweet shameful way, And sorrowful old age that comes by night As a thief comes that has no heart by day, And change that finds fair cheeks and leaves them grey, And weariness that keeps awake for hire, And grief that says what pleasure used to say; This is the end of every man’s desire. |
Povara frumuseţii. Joc obscur, Iubire sinucisă fără rost Şi vârstă sosind noaptea ca un fur Ce-n timpul zilei bestie a fost; Schimbare-a dimineţii în apus, Urtât ce, treaz, se-aşteaptă-nchiriat Şi chin spunând ce poftele-au mai spus: Aşa sfârşesc dorinţele unui bărbat. |
| Cold in the earth—and the deep snow piled above thee, Far, far removed, cold in the dreary grave! Have I forgot, my only Love, to love thee, Severed at last by Time’s all-severing wave? |
Dormi în pământ, sub nea, dormi în neştire; în rece groapă dormi, pe cellalt mal. Au te-am uitat, tu, singura-mi iubire, de care mă desparte-al vremii val? |
| In a coign of the cliff between lowland and highland, At the sea-down’s edge between windward and lee, Walled round with rocks as an inland island, The ghost of a garden fronts the sea. A girdle of brushwood and thorn encloses The steep square slope of the blossomless bed Where the weeds that grew green from the graves of its roses Now lie dead. |
Pe-un pinten pietros între culmi şi câmpie, La poala colinei mereu bântuită de vânt, Cu stânci îngrădită, grădina stafie Înfruntă al mării frământ. Un brâu de spini şi ciulini cuprinde Piezişa costişă de flori azi deşartă, Iar iarba sălbatecă de pe-ale rozei morminte E moartă. |
© 2024 blog.ro-en.ro