OED a anunţat introducerea a peste 1000 de termeni noi şi sensuri ale acestora pe lângă revizuirea şi extinderea a peste 2000 de termeni din dicţionar. De unde provin cei peste o mie de termeni adăugaţi? Unii sunt împrumutaţi din alte limbi, de exemplu „narcocorrido” (termen de origine spaniolă dintr-o baladă mexicană care rememorează fărădelegile traficanţilor de droguri), „potjie” (din afrikaans, vas din fier cu trei picioare pentru gătit la foc) şi „shishito” (din japoneză, un anumit fel de chilli folosit în bucătăria asiatică).

Unii termeni dezvăluie preocupări moderne: „assisted death” (moarte asistată) şi „assisted dying” (procesul morţii asistate), ca şi „agender” (fără sex, născut dintr-o reacţie la gândirea noastră înrădăcinată legată de apartenenţa la sex). OED a adăugat şi abrevieri – „IMF” (International Monetary Fund) şi „IDB” (illicit diamond buyer), au apărut şi „ICYMI” (in case you missed it), „IRL” (in real life), „IDK” (I don’t know), „TBH” (to be honest), „CBA” (can’t be arsed) şi „FFS” (for f*ck’s sake).

Continuare »

Utilizatorii reţelelor de socializare ştiu ce este Twitter, dar câţi dintre aceştia au idee de existenţa altor termeni înrudiţi, în afară de „tweet” şi „retweet”? A auzit cineva de „twitterati”, „tweetable”, „tweetheart”, „twitterverse”? Dar de noii termeni de jargon „catfish”, „wishy-washy”, „troll”, „spyware” şi „bioenergy”? În vreme ce aceşti termeni pot face parte din vocabularul Gen Y, de alţii nu s-a auzit încă, ba mai mult, nu sunt atestaţi oficial.

Oxford University Press (OUP) înţelege impactul crescând al erei digitale asupra limbii engleze prin crearea unor termeni noi şi a folosirii lor. Prin urmare, noua ediţie (cu numărul nouă) a Oxford Advanced Learner’s Dictionary (OALD) a adăugat 900 de termeni noi la varianta sa digitală şi la ediţia online. OALD a fost lansat în luna martie 2015 în Malaezia. Dicţionarul oferă referinţe pentru patru domenii esenţiale cerute la orele de predare şi învăţare: vorbit, scris, îmbogăţirea vocabularului şi resursele profesorului.

Continuare »

Asociaţia InfoSPEED organizează o tabără de învăţare şi citire rapidă pentru o frumoasă vacanţă de toamnă, unde participanţii vor afla că se pot distra învăţând şi pot învăţa distrându-se. Performanţele extraordinare reuşite de copii fac că Programul InfoSPEED să fie una dintre recomandările de vârf pentru învăţare, pentru refacerea profundă a forţelor intelectuale şi fizice şi pentru dezvotare personală.

Modulul de Învăţare şi Citire Rapidă este un produs unic pe piaţă, iniţiat şi dezvoltat în ţară sub directa îndrumare a conf. dr. ing. Radu Budei, profesor al Universităţii Politehnice din Iaşi, inventator român cu rezultate remarcabile în domeniu. Beneficiind de un patent oferit de aparatul de citire rapidă – un aparat unic în lume, premiat în 2004 cu medalia de argint la Salonul de Inventică de la Geneva – modulul educativ beneficiază de un know-how unic acumulat de către fondator într-o perioadă de peste 30 de ani în domeniul procesării informaţiei precum şi de expertiza sa de peste 10 ani în traininguri de perfecţionare. Modulul se bucură de o certificare continuă a succesului şi de deosebite rezultate pozitive cunoscute în rândul miilor de cursanţi.

Continuare »

Un bărbat se duce cu telefonul mobil la magazinul de unde l-a cumpărat.
– Bună ziua! Am cumpărat anul trecut de la dumneavoastră acest telefon mobil, însă nu mai funcţionează…
Vânzătorul îl ia, îl studiază şi încearcă de mai multe ori să-l pornească, dar fără succes. În cele din urmă întreabă:
– Are garanţie?
– Da, are garanţie pe viaţă.
– Nu mai este valabilă.
– Păi, cum?! Nu e pe viaţă?!
– Ba da, dar după cum vedeţi, telefonul e mort…

Verbul a dori este obţinut prin derivare direct din celebrul substantiv românesc dor, dar pare a avea sensurile mult mai bine definite, şi înrudite, de cele mai multe ori, mai curând cu substantivul dorinţă. Înseamnă, în primul rând, „a fi stăpânit de tendinţa lăuntrică de a face, de a avea sau de a dobândi ceva”, fiind sinonim cu a năzui, a râvni sau a tinde (spre ceva). Există şi o serie de expresii: a fi de dorit „a fi necesar, recomandabil, a se cuveni”, a lăsa de dorit „a avea lipsuri, a nu satisface”, cum doreşti/doriţi „formulă prin care se lasă la aprecierea interlocutorului luarea unei hotărâri”.

Sigur, intensitatea şi obiectul dorului / dorinţei pot fi extrem de variante, de la „a avea intenţia, a vrea” – doresc o prăjitură, până la „a ţine mult să vadă sau să revadă pe cineva sau ceva drag, a aştepta pe cineva sau ceva cu nerăbdare”. Se poate referi la „a simţi dor” sau chiar la „a simţi atracţie erotică” – sensuri ce presupun o intensitate puternică a trăirilor. Sinonimele sunt numeroase şi potrivite pentru o paletă foarte amplă de sentimente şi dorinţe: a aspira, a ahtia, a cere, a dezidera (înv.), a iubi, a jelui, a jindui, a pofti, a voi, chiar şi a ura (cuiva ceva), atunci când gândurile sunt îndreptate spre împlinirea dorurilor altora.

Continuare »