Verbul a experimenta este întotdeauna tranzitiv și se referă la „a verifica prin experiență / prin experimente”. Vine din latinecul experimentare, pe filieră franceză – expérimenter, și stabilește sinonimie cu verbe precum a încerca, a proba. Și cam asta este tot ce pot dicționarele să ne spună. Însă dincolo de litera – săracă, în acest caz, a – dicționarelor este viața însăși. Iar experimentele și experiența sunt elemente esențiale ale sale.

Cred că fiecare dintre noi „experimentează” de-a lungul timpului, oricât de seci și serbede ne-ar părea viețile, văzute din exterior. Nu trebuie să fii cine știe ce răzvrătit, nu e necesar să fii vreun cutezător ori vreun temerar cu diplomă, pentru că ocaziile de a alege drumuri nebătute de alții se deschid în fiecare moment.

Continuare »

Verbul a simula are, în dicţionarele… tradiţionale (să le zicem), (aproape) numai sensuri conotate negativ. În afară de primul, cel general, care se referă la „a face să pară adevărat ceva ireal”, care e oarecum neutru, celelalte au în vedere intenţionalitatea acestui act, din varii motive şi cu trimitere la diverse situaţii, de regulă circumscrise lui „a da în mod intenţionat o impresie falsă”.

De pildă, vorbim despre simularea bolii, a nebuniei sau a beţiei, pentru a obţine un avantaj sau a evita o sancţiune (a se face, a se preface) ori simularea râsului, a veseliei, a sentimentelor (a afecta, a mima). Se simulează adevărul, creând o impresie falsă pentru a induce în eroare, prezentând un fapt ca fiind real prin înşelăciune. Cum spuneam, importantă pare a fi mai întâi de toate intenţia de a provoca o percepţie greşită, o interpretare eronată.

Continuare »

Verbul a (se) cutremura are două contexte fundamentale, şi poate presupune grade diferite de intensitate. Sensul propriu se referă la mişcarea dintr-o parte în alta, din cauza unui seism, situaţie în care e sinonim cu a (se) clătina, a (se) legăna, a (se) scutura, a dârdâi ori a du(r)dui, sau chiar cu unele ce au conotaţii mai violente – a (se) zdruncina, a (se) zgâlţâi, a (se) zgudui. Există şi câteva lexeme din registrul arhaic ori regional, precum a (se) clăti şi a (se) smăcina.

În spaţiul figurat, verbul are în vedere planul psihologic, al mentalului ori al afectivităţii umane. Lexemele echivalente ca semnificaţie pornesc de la a tresări, a (se) înfiora, a (se) speria, a tremura, iar prin extindere de sens accentuează, până la dezechilibru emoţional şi reacţie iraţională, rezultatele acestei acţiuni – a (se) înspăimânta, a (se) îngrozi, a terifia. Ceea ce mi s-a părut interesant a fost felul în care cele două seturi de sinonime par a se polariza: cele proprii au în vedere cauza, cele figurate – efectul (imperceptibil ori devastator).

Continuare »

Verbul a prezice are două sensuri fundamentale, amândouă referindu-se deopotrivă la a spune, a anunţa dinainte ce se va întâmpla, a aduce la cunoştinţă ceea ce a fost anticipat sau stabilit din timp. Diferenţa dintre cele două utilizări apare în momentul în care se explică baza prezicerilor, pentru că unele se pot orienta după anumite indicaţii prezente şi după realităţi verificate, stabilindu-se prin deducţie. Atâta timp cât raţionamentul este perceput ca fiind corect, rezultatele sunt acceptate de majoritatea dintre noi. Lucrurile se schimbă fundamental, însă, atunci când prezicerile se bazează pe intuiţie, o capacitate a gândirii individuale pe care cei din jur nu o acceptă automat ca validă, deoarece lipseşte infrastructură logică ce ar putea să o explice.

Continuare »

Peste 1.2 milioane de persoane din întreagă lume au susţinut testul IELTS (International English Language Testing System) în 2008, printre aceştia remarcându-se şi românii care au obţinut un punctaj foarte mare la proba de comunicare scrisă în limba engleză şi la cea de înţelegere a mesajelor scrise. Acest punctaj îi clasează pe primele trei locuri la nivel mondial, alături de germani şi lituanieni.

Abilitatea practică a românilor de a înţelege mesajele scrise în limba engleză a fost răsplătită cu locul al doilea, după germani. Scorul mediu obţinut la această categorie a fost de 7.08 puncte, pe o scală de la 1 la 9. În ceea ce priveşte exprimarea scrisă în limba engleză, românii s-au clasat pe locul al treilea, după germani şi africani, cu un scor mediu de 6.39 puncte. Nivelul obţinut de români la testul IELTS relevă faptul că au competenţe ligvistice foarte avansate ceea ce le permite să studieze subiecte complexe precum medicină, la universităţi cu predare în limba engleză.

Continuare »