În fiecare limbă se pot face tot felul de „jonglerii”, bazate pe sensurile multiple ale unor cuvinte, modul lor de formare, asemănările fonetice şi alte asemenea „trucuri”. În cea mai mare parte, acestea îşi pierd farmecul dacă sunt traduse, aşa că trebuie înţelese în original. Uneori este chiar un exerciţiu de perspicacitate.

Continuare »

Jocul e fabricat în cel puțin 150 milioane de seturi în mai mult de 120 țări, iar mai bine de jumătate de britanici au jocuri de scrabble în casă. E bine spus că scrabble arată destul de bine la 70 de ani. Nu doar că nu a îmbătrânit de-a lungul timpului, dar abia dacă s-a schimbat vreun pic, regulile sale rămânând aproape identice din 1948, doar tablele de joc devenind mai elegante.

În anii 1930, Alfred Mosher Butts, arhitect cu jumătate de normă din New York, care se străduia să facă față Marii Recesiuni economice, s-a decis să combine cuvintele încrucișate și anagramele într-un singur joc. A determinat frecvența literelor analizând sute de copii ale ziarelor The New York Times, The New York Herald Tribune și The Saturday Evening Post.

După două încercări eșuate, cu ajutorul antreprenorului James Brunot, jucător avid, proiectul a fost redenumit Scrabble și a fost trimis producției de masă. Jocul a fost ales de gigantul Macy’s, iar în scurt timp cutiile s-au vândut chiar și de companiile care inițial îl respinseseră. Butts a trăit toată viața din drepturile de autor.

Continuare »

Cu ocazia împlinirii a șaptezeci de ani de existență, celebrul joc american de formare de cuvinte va adăuga, în dicționarul său oficial pentru limba engleză, The Official Scrabble Players Dictionary, publicat de Merriam-Webster, în jur de 300 de noi cuvinte.

Și aceste noi cuvinte care vor intra, din toamnă, în dicționarul oficial al Scrabble trebuie să îndeplinească aceleași reguli ale jocului: toate trebuie să facă parte dintr-un dicționar standard (al limbii engleze în acest caz), fiecare cuvânt trebuie să aibă între două și opt litere, iar abrevierile, majusculele, cratimele și apostrofurile sunt strict interzise.

Continuare »

Scrabble, cândva un joc al bunicilor, a devenit din ce în ce mai permisiv în ceea ce priveşte includerea de termeni în dicţionarul său oficial. Anul trecut jucătorii au fost invitaţi să voteze includerea unui termen, alegând “geocache”, un termen fără mare utilitate, dar şi neologisme ca “frenemy” şi “selfie”.

“Twerking”, “hashtag”, “obvs”, alături de „shizzle”, „ridic” şi “facetime” sunt printre cei 6.500 de termeni noi din „Biblia” scrabble-ului care reflectă era Internetului, însă îi face pe tradiţionalişti să protesteze. Numărul termenilor introduşi în “Official Scrabble Words”, publicat de Collins, este dublu faţă de ediţia anterioară, sub influenţa argoului, culturii pop şi webului.

Continuare »

O femeie din China, Li Yanzhi, a memorat toate cuvintele din dicţionarul englez-chinez, care are 2.548 pagini şi 220.000 termeni. În vârstă de 51 de ani, şi-a crescut copiii singură, fiind divorţată de 20 de ani, iar memorarea dicţionarului a făcut-o pentru a câştiga bani pentru fiul ei autist de 26 de ani, în speranţa că-i va oferi o viaţă frumoasă.

Li Yanzhi, care e din Xi’an, provincia Shaanxi din China, citeşte dicţionarul de la ora 3 la ora 9 dimineaţa, în fiecare zi, aşa încât ea poate explica sensul fiecărui cuvânt din dicţionar. Îşi foloseşte cunoştinţele în activitatea sa de traducătoare. Li este lector al secţiei de Engleză Financiară a Universităţii de Transporturi Xian, departamentul Economie şi Bănci. A început să memoreze termenii şi definiţiile acestora în august 2013 şi în numai 19 zile a putut să parcurgă şi să înveţe pe de rost totul.

Continuare »

The American Heritage Dictionaries a adăugat peste 500 termeni noi la cea de-a cincea ediție a dicționarului său de limba engleză, incluzând termeni din domeniul culinar, precum “banh mi”, “halloumi” și “mochi”, dar și “clickbait”, “cosplay”, “pregame” și “dashcam”.

Directorul executiv al American Heritage Dictionaries, Steve Kleinedler a declarat privind modul prin care aleg cuvinte noi din domeniul culinar și explică de ce American Heritage Dictionaries nu a ales un “cuvânt al anului”: “Editorul nostru din departamentul culinar alege o varietate de meniuri, verifică surse culinare, caută rețete care sunt publicate în ziare și pe bloguri. Și văzând la ce scară largă este folosit termenul — se întreabă dacă se limitează la bucătăriile regionale, ori are o aromă puternic națională. Nu e o coincidență faptul că mare parte din noul material are legătură cu domeniul culinar; altă sursă fiind terminologia medicală.”

Continuare »