Unităţi de măsură folosite în traduceri
Unităţile de măsură pentru servicii de traduceri specializate sunt extrem de variate şi foarte numeroase la nivelul furnizorilor naţionali sau la nivel global. Adeseori se creează confuzie, iar clienţii acestor servicii pot fi cu uşurinţă induşi în eroare de numărul mare de posibilităţi de contorizare a efortului de traducere.
Raportarea financiară şi a timpului de execuţie pentru un serviciu calificat de traduceri specializate trebuie să se facă la o unitate de măsură comună clientului şi trebuie înţeleasă înainte de a lua o decizie pripită.
Furnizorii de traduceri cunosc marea majoritate a acestor unităţi de măsură, întrucât lucrează des cu aceste noţiuni. Însă un client grăbit nu le are la îndemână.
În primul rând, trebuie făcută o distincţie între contorizarea pe baza textului sursă sau pe baza textului ţintă întrucât volumul acestora este diferit, datorită regulilor sintactice şi morfologice existente în cele două limbi.
Argumentele principale pentru contorizarea traducerii pe baza volumului documentelor sursă sunt următoarele:
– se cunoaşte din start care este volumul total şi în consecinţă se poate furniza un preţ exact anterior traducerii efective
– implică o relaţie deschisă între client şi furnizorul de traduceri
Pe de altă parte, contorizarea traducerii pe baza documentelor ţintă are următoarele justificări:
– documentele ţintă reprezintă tocmai traducerea propriu-zisă
– se evită cazul în care documentele sursă nu pot fi evaluate
– implică o relaţie de încredere între furnizor şi client
Atât documentele sursă, cât şi documentele ţintă pot fi raportate la unităţi de măsură primare:
– caracterul
– cuvântul
– rândul
Un cumul din aceste unităţi de măsură primare generează o noţiune generică, pe înţelesul clienţilor, de exemplu „pagina”.
Apar astfel noţiunile de pagină de 1800 de caractere cu spaţii incluse, pagină de 300 de cuvinte, pagină de 40 de rânduri de 60 de caractere precum şi multe alte variaţii.
Aceste valori primare (caracterul, cuvântul sau rândul) se pot obţine, de exemplu, cu Microsoft Word prin facilitatea Word Count din meniul Tools.
Frecvent, se întâlnesc şi cazuri în care virtual nu se poate calcula numărul de unităţi primare: documente protejate PDF, imagini, materiale tipărite. Un furnizor de traduceri experimentat dispune însă de instrumentele de procesare a documentelor sursă pentru transformarea acestora în documente editabile. Astfel se poate contoriza volumul de unităţi primare şi se poate prezenta o ofertă exactă pe baza conversiei documentelor sursă.
Există şi cazuri în care nu se pot extrage textele din documentele sursă (prezentări Flash, subtitrări incluse în film). În astfel de cazuri, singura opţiune este raportarea ofertei la textul ţintă.
O atenţie deosebită trebuie acordată noţiunii de spaţiu.
În evaluarea volumului traducerilor, spaţiul este orice semn alb generat de programele de editare text: spaţiul dintre cuvinte, caracterul de aliniere tab, alte caractere invizibile.
Includerea spaţiilor în volumul traducerii poate fi extrem de înşelătoare în cazul în care se alcătuieşte oferta pe baza documentelor ţintă, întrucât sunt foarte greu de reperat.
Raportarea volumului traducerii la pagina fizică este cea mai periculoasă pentru clienţii de traduceri şi totuşi cea mai la îndemână pentru mulţi dintre ei. Este o noţiune preluată din traducerea actelor oficiale standardizate, însă în cazul unor documente electronice paginile fizice pot fi mai pline sau mai goale.
Foarte mulţi clienţi consideră că o cerere de genul „avem un manual de 181 de pagini” este suficientă pentru a primi oferte de preţ corecte. O astfel de cerere este la fel de confuză precum afirmaţia „am tăiat o pâine în 15 felii”, întrucât nu se deduce nimic despre volumul absolut al traducerii (sau al pâinii), ci doar despre cel relativ la percepţia fiecăruia.
La fel de periculoasă este şi o ofertă mică de preţ, însă raportată la un volum unitar mai mic. De exemplu un preţ unitar de X EUR pe o pagină de 1500 de caractere cu spaţii comparativ cu un preţ Y EUR pe o pagină de 1800 de caractere fără spaţii. Prima ofertă poate conduce la un preţ total mai mare decât a doua, deşi X este mai mic decât Y. Comparaţi ofertele furnizorilor pe baza aceleiaşi unităţi de măsură.
Raportarea la cuvânt este probabil cea mai sigură metodă de a obţine un preţ onest care să exemplifice exact efortul depus de o echipă de traducători. Trebuie să aveţi în vedere că, la nivel profesionist, cuvântul reprezintă succesiuni de caractere alfabetice (litere). Acest lucru nu este detaliat de instrumentul Word Count amintit mai sus. Numai furnizorii oneşti şi într-adevăr competitivi vă pot furniza oferte pe baza numărului de cuvinte ce va fi tradus, folosind instrumente avansate de evaluare. În acest caz, trebuie sa ştiţi că numărul de cuvinte (caractere alfabetice) trebuie să fie mai mic decât numărul de cuvinte indicat prin instrumentul Word Count, deoarece se exclud cifrele, semnele de punctuaţie sau caracterele speciale.
Cu excepţia câtorva combinaţii lingvistice (de exemplu pe direcţia arabă), cifrele rămân aceleaşi (nu se „traduc”) şi practic nu ar trebui incluse în ofertă.
Raportarea traducerii la o unitate termporală, de exemplu ora, este şi aceasta foarte înşelătoare, întrucât un furnizor poate fi mai leneş decât altul şi în acest caz va fi recompensat mai mult, nejustificat. Bineînţeles că dacă există o colaborare îndelungată între client şi furnizor şi se cunoaşte ritmul de lucru al acestuia, o astfel de contorizare a traducerii este foarte bine venită.
După cum se oservă, există foarte multe modalităţi de contorizare a traducerilor. Cel mai sigur ar fi să solicitaţi funizorilor de servicii de traduceri preţuri totale pentru acelaşi document pentru o comparaţie corectă. Dar şi aici intervin alte aspecte legate de serviciul efectiv, de ceea ce se include în acel serviciu: traducere efectuată de vorbitori nativi, paginaţie grafică, dublă verificare de un al doilea traducător, consultare cu specialişti pe domeniul traducerii, baze de date terminologice.
Articol realizat de Serious Business (traduceri specializate)