31 iul.

„Sonet LVII” de William Shakespeare

Being your slave, what should I do but tend,
Upon the hours and times of your desire?
I have no precious time at all to spend
Nor services to do, till you require.
Sunt sclavul tău, slujindu-ţi, se cuvine
pândindu-ţi toana să-ţi răsar în cale;
n-am timp trăit de-a-ntregul pentru mine
şi nici dorinţe n-am. Doar pe ale tale.
Nor dare I chide the world-without-end hour
Whilst I, my sovereign, watch the clock for you
Nor think the bitterness of absence sour
When you have bid your servant once adieu…
Nu mustru ora lunecând din lume
când, domn al meu, mi-ai dat în pază ceasul
şi depărtările le uit anume
când sclavul îl cinsteşti cu bun-rămasul…
Nor dare I question with my jealous thought
Where you may be, or your affairs suppose,
But like a sad slave stay and think of naught
save, where you are, how happy you make those…
N-am să cutez, gelos, să-ntreb cu teamă
pe unde mergi ci, robul tău, mă nărui
în întristare, dar, de bună seamă
ferice-s cei cărora ziua-ţi dărui…
So true a fool is love that in your will,
Though you do anything, he thinks no ill.
Dar dragostea ce-ţi port nu vede, tâmpă,
nimic din ce cu tine se întâmplă.
William Shakespeare traducere de Gheorghe Tomozei

Adauga un comentariu!



Alte articole pe subiecte similare

© 2024 blog.ro-en.ro