Verbul a ademeni vine din maghiarul adomány și înseamnă, mai întâi de toate „a atrage prin calitățile sale deosebite”. În anumite circumstanțe, referindu-se la persoane (mai ales la femei), are în vedere încercarea de „a determina la relații sexuale prin promisiuni false, cu vorbe înșelătoare”, situație în care este sinonim cu a seduce, a înșela.

Sensul mai extins nu mai stabilește atât de precis scopul ademenirii – „a face să se amăgească, recurgând la diverse mijloace necinstite”, stabilindu-se echivalență cu a păcăli, a amăgi. Utilizarea figurată a termenului presupune o apropiere de sensul „a atrage de partea sa prin șiretlicuri, a prinde în mreje”, sinonim cu a capta, a captiva.

Continuare »

* a se cruci este un verb reflexiv, sinonim cu a se mira şi cu a se minuna; are infinitivul prezent el se cruceşte, imperfectul el se crucea şi conjunctivul prezent el să se crucească

! cruzeiro este un termen provenit din portugheză (z se pronunţă s), substantiv masculin care denumeşte „unitatea monetară de bază din Brazilia”; articularea este cruzeiroul, iar pluralul cruzeiro

* csi (literă grecească) apare ca substantiv masculin, cu pluralul csi; ξ, Ξ

! Cucernicia Sa este o locuţiune pronominală, cu genitiv-dativul Cucerniciei Sale şi pluralul Cucerniciile Lor. Din aceeaşi serie, sunt precizate !Cucernicia Ta (cu genitiv-dativul Cucerniciei Tale), !Cucernicia Voastră (cu genitiv-dativul Cucerniciei Voastre) şi !Cucerniciile Voastre

* a culpabiliza e precizat ca verb nou, cu indicativ prezent el culpabilizează. Alături de acesta, intră în circulaţie şi substantivul corespunzător – culpabilizare, feminin cu genitiv-dativul culpabilizării

Rostul cel mai firesc al verbului a (se) mira este de a sublinia surpriza asociată vederii, auzirii sau aflării unei informaţii, stabilind sinonimie cu a (se) întreba, a (se) nedumeri, a (se) minuna, a (se) uimi. Dicţionarele de sinonime, însă, par a ne azvârli într-o dimensiune întunecată a cuvântului, pentru că majoritatea termenilor pe care îi consemnează sunt conotaţi negativ: a tremura, a (se) cutremura, a (se) încrâncena, a (se) înfiora, a (se) înfricoşa, a (se) îngrozi, a (se) înspăimânta, a zgudui.

Contrar acestora, mie mi-s dragi în mod deosebit expresiile. „Te miri ce” sau „te miri cine”, „te miri cum” şi „te miri unde” sugerează, utilizând un tu generic, o universalizare a reacţiei omeneşti în faţa surprizelor de tot felul. Cumva dimpotrivă, construcţiile de tipul „mă miram eu să” ori „mă miram eu să nu” subliniază o oarece anticipare, o aşteptare ce pare a fi contrazisă iniţial, pentru a fi apoi definitiv confirmată.

Continuare »