! lăcaş / locaş este un termen cu două variante acceptate, sinonim cu „aşezământ”; substantivul neutru are pluralul lăcaşuri/locaşuri

! lăcrămioară este numele florii; se desparte lă-cră-mioa-re, este substantiv feminin cu genitiv-dativul articulat lăcrămioarei şi pluralul lăcrămioare. Se face, astfel distincţia faţă de substantivul !lăcrimioară (diminutiv al lui lacrimă), feminin cu genitiv-dativul lăcrimioarei şi pluralul lăcrimioare.

! a se lăfăi rămâne cu câte o singură formă, verb reflexiv cu indicativul prezent el se lăfăie, imperfect el se lăfăia, conjunctivul să se lăfăie

! a lălăi (sinonim cu a fredona) este un termen popular care păstrează, şi el, o singură formă pentru indicativ prezent – el lălăie, imperfect el lălăia şi conjunctiv prezent el să lălăie

! lălâu este termen familiar, adjectiv masculin cu femininul lălâie şi pluralul lălâi („care are mişcări greioaie, leneşe, lipsite de graţie; care este neglijent, neîngrijit, rău şi murdar îmbrăcat”)

Florile sunt unele dintre cele mai frumoase minuni din jurul nostru. Ele folosesc drept element de comparaţie pentru toate din viaţa noastră pe care le asociem cu frumuseţea, fragilitatea, gingăşia şi nu numai. Simbolistica lor este una extrem de complexă, variind atât de la ţară la ţară, cât şi în funcţie de particularităţile florii, mai ales în funcţie de culoare. Am ales câteva dintre ele, pentru a discuta la nivel etimologic denumirile din limba engleză, criteriul de selecţie fiind utilizarea lor în formă comercială (adică tăiate şi vândute). Pe primele 5 locuri s-ar părea că se găsesc: trandafirul, garoafa, crizantema, laleaua şi gerbera.

Continuare »