Verbul a (se) acomoda este un neologism, ajuns la noi pe filieră franceză – accommoder, din latinescul accommodare, și înseamnă (atunci când are în vedere oameni, persoane) „a se deprinde cu noi condiții (de viață, de muncă etc.)”, sinonim cu a se adapta, a se obișnui. Adaptatea la o nouă situație, ce nu poate fi modificată, poate să necesite un efort de voință în acceptarea condițiilor, sinonimele fiind, în acest caz, a se împăca, a se învoi, a se potrivi.

De fapt, semnificația aceasta este una figurată, căci, în sensul propriu, atunci când este reflexiv și urmat de determinări introduse prin prepoziția cu sau la, verbul presupune și „a suferi unele modificări în sensul adaptării la noi condiții fiziologice și de mediu; a se obișnui cu climatul nou”, un posibil echivalent fiind a (se) aclimatiza. În funcție de context, alte sinonime sunt a (se) deda, a (se) deprinde, a (se) familiariza, a (se) învăța ori regionalul a (se) hârsi.

Continuare »

Verbul a (se) repeta vine din franceză – répéter – şi are un corespondent în germană – repetieren. Înseamnă, mai întâi de toate, „a spune, a face, a produce încă o dată (sau de mai multe ori) ceea ce a mai fost spus, făcut sau produs” ori – reflexivul – „a se produce, a se întâmpla, a avea loc din nou”.

Termenul are şi o serie de sensuri particulare, având în vedere, de pildă, acţiunea de „a citi un text de două sau de mai multe ori pentru a înţelege bine” sau, în condiţii şi mai precise, „a face repetiţia unei lecţii, a unui rol, a unei piese de teatru, muzicale etc.”

În principiu, pare a avea conotaţii pozitive, dar iată şi o modificare de registru: „a urma din nou cursurile clasei sau anului de studiu în care a rămas repetent”, sens utilizat pentru elevi sau studenţi.

Continuare »

Tatăl îşi întreabă fiul:
– Ce ai învăţat azi la ora de engleză?
– Că nu ştii să conjugi verbe neregulate…

Verbul a pedepsi apare ca un răspuns firesc la eroarea umană, cu grade diferite de gravitate. Înseamnă „a aplica cuiva o pedeapsă”, fie pentru o greşeală, fie pentru o infracţiune săvârşită. Termenul se poate referi la „a supune unor chinuri” ce pot fi de natură fizică sau morală, dintre toate acestea cea mai dură fiind (dacă e făcută bine şi cu reale remuşcări) auto-pedepsirea – a se chinui, a se tortura, a suferi. Foarte interesante mi s-au părut a fi sinonimele, extrem de numeroase şi diferite din punct de vedere semantic, în funcţie de domeniul de aplicabilitate.

Cea mai răspândită utilizare se circumscrie spaţiului juridic, mergând de la a sancţiona, până la a condamna, a osândi. Una dintre cele mai aprige instanţe de pedepsire este însă cea divină, motiv pentru care, foarte des, Dumnezeu bate, ceartă, obliceşte, răsplăteşte ori răzbună. Iar sinonimele utilizate în spaţiul sacrosanct al Bisericii sunt a canoni, chiar a chinui şi a căzni. Forme extreme ale pedepselor pot face trimitere la termeni având conotaţii mai dure, precum a schingiui sau a tortura. E ciudat… într-o religie în care verbul fundamental este a ierta, cu întoarcerea celuilalt obraz – deci antonimul perfect…

Continuare »

Învăţătoarea îl întreabă pe un elev:
– Ia spune, ce compunere ai scris pentru astăzi?
– I-am pus titlul „Efectele negative ale parfumului doamnei învăţătoare asupra capacităţii elevilor de a învăţa bine”…

Verbul a şcoli, fie că vrem, fie că nu, face parte din traiul nostru de zi cu zi. Asta pentru că, indiferent de atitudinea pe care o avem faţă de şcoală ca instituţie, viaţa nu ne permite să negociem anumite lucruri şi, chiar dacă nu conştientizăm asta întotdeauna, în fiecare zi există câte o lecţie la care ar trebui să luăm aminte.

Articolul de dicţionar care lămureşte acest verb este foarte scurt şi stabileşte două corespondenţe, care acoperă, în fapt, profunzimi diferite ale actului în sine. Există a învăţa, pe care îl folosim în mod curent pentru activităţi dintre cele mai diverse şi care nu au neapărat legătură cu o sală de clasă, deşi se întâmplă uneori ca rolul de profesor să şi-l asume cineva dintre cei care se ivesc în viaţa noastră. Celălalt sinonim este a (se) instrui, obligatoriu într-un cadru instituţionalizat, adică la şcoală, universitate etc.

Continuare »