Verbul a (se) divide vine din latinescul dividere (există și în italiană dividere) și are atât valoare tranzitivă, cât și valoare reflexivă. Un aspect extrem de interesant este faptul că verbul acesta nu are forme decât pentru timpul prezent.

Termenul este sinonim cu a (se) împărți, a (se) diviza, a (se) descompune, a (se) despărți, a (se) fracționa, a (se) fragmenta, a (se) îmbucăți, a (se) scinda, a secționa, a (se) separa, a (se) tăia, dar și mai rar folositul a (se) dezalcătui.

Este cel mai apropiat de etimonul latinesc, dar, în același timp, mai puțin folosit decât dubletul a diviza (venit din franceză – diviser). Se poate divide o moștenire, se pot divide obiecte integrale, se pot divide numere.

Continuare »

Verbul a împărtăşi are incluse în dicţionare câteva sensuri, a căror lectură m-a dus cu gândul la elemente fundamentale ale comunicării interumane. Termenul acoperă mai întâi de toate o dimensiune religioasă, însemnând a (se) supune ritualului împărtăşaniei şi stabilind sinonimie cu frumosul a (se) cumineca sau cu a (se) griji, cel care lămureşte singura grijă pe care creştinul trebuie s-o aibă, legat de viaţa sa pământească.

Continuare »