Verbul a (se) scrânti are două sensuri principale, dintre care unul propriu și unul figurat; intră în construcția câtorva expresii și are numeroase sinonime. Termenul vine din slavă (krentati „a suci, a întoarce”) și se referă, în primul rând, la oase, membre – „a (se) deplasa, a scoate din articulație, din poziția sa normală”, fiind sinonim cu a dezarticula, a disloca, a luxa.

Cea de-a doua accepție are în vedere forma reflexivă a verbului, folosit cu sens figurat – „a-și pierde dreapta judecată, facultatea de a judeca normal, a-și ieși din minți, a lua-o razna”, moment în care stabilește echivalență cu o mulțime de alte verbe: a (se) aliena, a înnebuni, a se sminti, a se țicni, a se zăpăci. Expresia a o scrânti înseamnă „a face o prostie, o gafă” – a greși.

Continuare »

Verbul a greşi îşi lămureşte sensul general cu ajutorul unor expresii precum „a comite o greşeală” sau „a da greş”. Termenul se poate referi la numeroase şi diverse aspecte ale vieţii noastre, de la „a executa rău ceva” – adică a greşi vreo piesă ori vreun pas de dans, la „a lua un lucru drept altul” – adică a naşte confuzii ori încurcături, sau la „a face să conţină o greşeală ori mai multe” în cazul unor probleme şi exerciţii. Lucrul care mi s-a părut cel mai interesant dintre toate a fost descoperirea faptului că articolele explicative se străduiesc să surprindă gradele diferite de gravitate ale greşelilor, tot aşa ca în viaţa reală.

Continuare »