01 mai
Verbul a (se) dezechilibra poate avea nuanță reflexivă și tranzitivă, vine din limba franceză (déséquilibrer) și nu are foarte multe înțelesuri, însă mi se pare mie că există, în lumea asta nouă în care trăim, o mulțime de situații în care își găsește utilizarea. Pe bună dreptate.
Înseamnă, mai întâi de toate, „a-și pierde sau a face să-și piardă echilibrul, a ieși din starea de echilibru”, referindu-se la obiecte sau la poziția corpului uman. Sensul figurat poate avea în vedere pierderea judecății clare, a rațiunii.
Cealaltă accepție se referă la aspecte mai practice, cu privire la bugetul unui stat sau al unei persoane, cheltuielile întrecând veniturile, bugetul devenind astfel deficitar – „a face să nu existe sau a nu exista echilibru (între cheltuieli și venituri, între diverse ramuri economice etc.)”.
Continuare »
Publicat de Iulia Muşat in Limba română, Vorbe despre verbe
Comenteaza! Recomanda!
06 apr.
Verbul a deconcerta este integrat între termenii livreşti (vine din franţuzescul déconcerter), însemnând „a face pe cineva să-şi piardă cumpătul, siguranţa de sine”, fiind sinonim – în contexte diferite – cu a deruta, a descumpăni, a dezorienta, a încurca, a tulbura şi a zăpăci. Valoarea reflexivă a cuvântului are în vedere o altă perspectivă (din interior) asupra aceluiaşi proces – „a-şi pierde echilibrul moral sau mintal”, echivalent al lui a se dezechilibra, a se dezaxa.
Sensul acestui termen pare a se (îm)potrivi uneia dintre semnificaţiile verbului a concerta – „a se consulta, a schimba puncte de vedere pentru a cădea de acord asupra unui proiect comun, pentru a lua o atitudine, o măsură (politică) comună”. Se presupune, prin urmare, o colaborare între parteneri, ce se bazează pe încredere, aceasta fiind încălcată în momentul în care se discută despre deconcertare.
Continuare »
Publicat de Iulia Muşat in Limba română, Vorbe despre verbe
Comenteaza! Recomanda!
03 aug.
Verbul a descumpăni m-a surprins în primul rând prin profunzimea semantică pe care o are. Înseamnă „a face pe cineva să-şi piardă echilibrul sufletesc sau a-şi pierde echilibrul moral ori mental”; ceea ce mi se pare un lucru foarte serios, la care trebuie meditat. Este, în principiu, afectat tot sistemul de repere pe care fiecare dintre noi şi-l construieşte pentru a se putea descurca în lume şi pentru a se putea înţelege pe sine. Echivalenţele stabilite cu a dezorienta, a dezechilibra, a deconcerta, a dezaxa şi a zăpăci vorbesc de la sine.
Continuare »
Publicat de Iulia Muşat in Limba română, Vorbe despre verbe
Comenteaza! Recomanda!