24 feb.

a (se) obidi

Verbul a (se) obidi face parte din registrul arhaic al limbii şi este extrem de rar folosit în limba vorbită curent, dar are, pentru mine, o sonoritate minunată şi o semnificaţie năucitoare, extrem de dragă sufletului meu. Forma reflexivă înseamnă, în primul rând, „a se lăsa pradă deznădejdii sau durerii”, fiind sinonim (în ordinea crescătoare a intensităţii) cu a se indispune, a se necăji, a se amărî, a se mâhni, a se îndurera, a jeli, a deznădăjdui.

S-a format din substantivul obidă, care mie îmi pare la fel de complex ca şi dorul pe care atâta ni-l lăudăm. Căci e, (aproape) simultan, întristare (adâncă), durere (sufletească), mâhnire, amărăciune, jale, necaz, ciudă, mânie, nedreptate, asuprire, jignire, insultă, umilire. Deci, mai aproape de rostul etimologic este forma tranzitivă a verbului, echivalentă cu a asupri, a împila, a năpăstui, a oprima, a oropsi, a urgisi

Continuare »

21 feb.

a (se) întrista

Verbul a (se) întrista se poate referi atât la motivul care provoacă starea („a face să devină trist”), cât şi la dispoziţia însăşi („a deveni trist”), având drept sinonime pe a (se) posomorî, a (se) mâhni, a (se) amărî, a (se) îndurera, cu grade diferite de intensitate, de la a afecta la a durea, de la a răni la a scârbi. Foarte frumos sunător mi se pare a dosădi, pe care îl mai auzisem cu valoare adjectivală, căruia îi dădeam însă, în context, o altă semnificaţie. Toate cuvintele acestea trimit la o stare sufletească apăsătoare care, din motive dintre cele mai variate, amestecă în diverse proporţii mâhnirea, amărăciunea, melancolia, duioşia şi regretul…

Continuare »

© 2024 blog.ro-en.ro