Rezultate

23 sept.

a mușca

Verbul a mușca este un termen cu origine necunoscută, dar foarte des folosit și cu foarte multe semnificații. Înseamnă, în sens general, „a-și înfige colții în ceva și a strânge tare (provocând durere, rănind sau sfâșiind)”. Termenul se folosește și pentru insecte, cu sensul de „a pricinui durere, usturime”. Poate avea și o semnificație complet nevinovată, fiind o acțiune necesară în procesul de hrănire – „a rupe cu dinții o porțiune dintr-un aliment (pentru a mânca)”.

Sensurile figurate sunt foarte interesante – fie „a provoca cuiva o senzație chinuitoare, neplăcută (de frig, foame etc.)”, fie „a ataca cu vorbe răutăcioase, sarcastice”. Dintre sinonime, sunt menționate a împunge, a înghimpa, a înțepa, a pișca, a critica, a încolți, a ațâța, a chinui, a consuma, a frământa, a îmboldi, a îndemna, a munci.

Expresiile sunt de-a dreptul grozave: a-și mușca mâinile sau degetele („a avea remușcări, a regreta, a se căi amarnic; a se înfuria”), a-și mușca limba sau buzele („a-și ascunde un sentiment puternic, a se stăpâni”), a-l mușca pe cineva de inimă să… („a se lăsa ispitit să…, a fi cât pe-aci să…”), a mușca pământul („a cădea la pământ rănit sau mort; a muri”), a-l mușca șarpele invidiei („a fi cuprins de invidie”).

Pisica mea mușcă. „Te crezi cățel?”, o întrebam când era mică – atât de des, încât probabil se gândea că așa o cheamă. La început eram plină de zgârieturi și răni pe mâini, pentru că, puiuț fiind, Irish nu știa că-mi face rău. Încet-încet, a învățat. Întâi, nu și-a mai folosit gheruțele atunci când ne jucam, iar apoi a descoperit și mușcăturile fără urme.

Nu a renunțat la ele, pentru că pisoiul e pisoi, na! Dar e extraordinar de simpatică atunci când trece ușurel pe lângă piciorul meu, de parcă ar avea vreo treabă pe undeva… răsucește brusc capul și mă prinde ușor de degete, lasă repede și fuge. Nu contenește să mă uimească felul în care pricepe ce are voie și ce nu. Iar dacă face vreun lucru nepermis, îmi pare că știe exact ce face, în ciuda mea!

15 apr.

a cheltui

Verbul a cheltui vine din maghiară – költeni și are două sensuri principale. Primul se referă la „a da o sumă de bani pentru a cumpăra sau a plăti ceva, pentru a ajuta pe cineva etc.” și poate fi folosit și cu valoare peiorativă – „a risipi, a irosi banii pe ceva, cu cineva etc.”. Cel de-al doilea are o accepție mai generală (și figurată) – „a consuma, a folosi energie, timp etc.”, pentru că – nu-i așa? – banul nu e singura valoare pe care o apreciem.

Există situații în care verbul stabilește sinonimii puțin în afara acestor două utilizări de bază, referindu-se la situații ce implică obligativitatea, necesitatea, nu în mod obligatoriu cheltuiala fără temei: a cumpăra, a plăti, a consuma, a petrece (timpul, viața), a întrebuința, a folosi, a desface, a plasa, a vinde. Nuanța reflexivă este un franțuzism utilizat despre oameni – „a-și consuma, a-și risipi forțele intelectuale sau fizice”.

Dintre verbele echivalente mai… plastice (ori expresive), putem aminti: a arunca, a azvârli, a împrăștia, a prăpădi, a zvârli, livrescul a prodiga, precum și o serie de regionalisme și arhaisme – a prăda, a mătrăși, a părădui, a spesa, a rășchira, a afierosi, dar și pe cele figurate – a înghiți, a mânca, a păpa, a toca (care subliniază lăcomia). Antonimele sunt, în mod evident, a economisi și a strânge.

Continuare »

14 nov.

„Strangeness of Heart” de Siegfried Sassoon

When I have lost the power to feel the pang
Which first I felt in childhood when I woke
And heard the unheeding garden bird who sang
Strangeness of heart for me while morning broke;
Or when in latening twilight sure with spring,
Pausing on homeward paths along the wood,
No sadness thrills my thought while thrushes sing,
And I’m no more the listening child who stood
So many sunsets past and could not say
What wandering voices called from far away:
When I have lost those simple spells that stirred
My being with an untranslated song,
Let me go home for ever; I shall have heard
Death; I shall know that I have lived too long.
Când nu voi mai putea simți fiorul
Ce mă trecea, copil fiind, în zori
De câte ori cânta, rostindu-și dorul,
Vreo pasăre-n grădină, printre flori, –
Sau când, în vreun amurg de primăvară,
Mergând prin crâng, spre casă, pe poteci,
Nu voi mai sta, cu inima amară,
S-ascult cum cântă sturzii și când, deci,
Nu voi mai fi copilul uluit
Ce nu știa să spună-al cui e glasul
Ce cheamă de departe,-n asfințit,
Înseamnă că-i aproape bun-rămasul:
Pierzând aceste simple vrăji, voi ști
Că am trăit prea mult, și pot muri.
Siegfried Sassoon traducere de Petre Solomon

15 oct.

Booking an Appointment

Discuţie pentru o programare la coafor

23 iul.

a rezerva

Verbul a rezerva este un neologism venit din limba franceză – réserver, în urma procesului de relatinizare (din mai vechiul reservare). Înseamnă, în primul rând, „a păstra ceva pentru cineva sau pentru ceva, pentru alt timp sau pentru altă întrebuințare; a pune deoparte (ceva) dintr-un tot”, fiind sinonim cu a (re)ține, a opri. Una dintre expresiile cel mai des folosite este a-și rezerva dreptul (a-și păstra pentru sine un drept).

Utilizat cu valoare pasivă, verbul se explică prin „a destina exclusiv (sau special) unei persoane sau unui grup, ori pentru un anumit scop”, fiind echivalent cu a atribui. Sensul figurat are în vedere soarta, providența, adică „a stabili dinainte” – a hărăzi, a hotărî, a meni, a orândui, a predestina, a pregăti, a rândui, a sorti, a soroci, a ursi, adică „a-i face cuiva parte de ceva”.

Continuare »

23 mai

„Parody” de G.K. Chesterton

Me clairvoyant,
Me conscious of you, old comarado,
Needing no telescope, lorgnette field-glass, opera-glass, myopic pince-nez,
Me piercing two thousand years with eye naked and not ashamed;
The crown cannot hide you from me;
Musty old feudal-heraldic trappings cannot hide you from me,
I perceive that you drink.
(I am drinking with you. I am as drunk as you are.)
I see you inhaling tobacco, puffing, smoking, spitting
(I do not object to your spitting),
You prophetic of American largeness,
You anticipating the broad masculine manners of these States;
I see in you also there are movements, tremors, tears, desires for the melodious,
I salute your three violinists, endlessly making vibrations,
Rigid, relentless, capable of going on forever;
They play my accompaniment; but I shall take no notice of any accompaniment;
I myself am a complete orchestra. So long.
Eu, clar-văzătorul,
Eu, care te cunosc, bătrâne camarad,
Eu n-am nevoie de lornion, ori telescop, binocul, sau pince-nez.
Eu pot străpunge 2000 de ani cu ochiul liber, fără jenă;
Coroana nu puteți s-o despărțiți de mine,
Capcane feudale îmbâcsite, mucezite, vă cunosc,
Bag seamă – beți.
(Și eu beau cot la cot cu voi. Și sunt la fel de beat.)
Văd că fumați, trageți în piept, scuipați.
(Eu nu sunt contra, da, scuipați),
Și faceți profeții despre americanul darnic,
Anticipați acele masculine-apucături ale Americii.
Dar văd în voi și lacrimi și dorințe, vibrări și armonie,
Cu mult respect! violonceliști; dați drumul nesfârșitelor vibrații.
Rigizi, neduplecați, capabili să o țineți tot așa.
Mă acompaniază; dar nu-mi pasă de-acompaniament;
Eu însumi sunt cât o orchestră-ntreagă.
Salut!
G.K. Chesterton traducere de Veronica Focșăneanu

© 2024 blog.ro-en.ro