| Spune-mi, dacă te-aş prinde-ntr-o zi şi ţi-aş săruta talpa piciorului, nu-i aşa că ai şchiopăta puţin, după aceea, de teamă să nu-mi striveşti sărutul?… |
Tell me, if I caught you one day and kissed the sole of your foot, wouldn’t you limp a little then, afraid to crush my kiss?… |
Prezentare video cu titraj în limba engleză după traducerea lui Andrei Bantas, realizată de George Grama, în interpretarea lui Mhail Stan
| Pe când nu era moarte, nimic nemuritor, Nici sâmburul luminii de viaţă dătător, Nu era azi, nici mâine, nici ieri, nici totdeuna, Căci unul erau toate şi totul era una; Pe când pământul, cerul, văzduhul, lumea toată Erau din rândul celor ce n-au fost niciodată, Pe-atunci erai Tu singur, încât mă-ntreb în sine-mi: Au cine-i zeul cărui plecăm a noastre inemi? |
When death did not exist, nor yet eternity, Before the seed of life had first set living free, When yesterday was nothing, and time had not begun, And one included all things, and all was less than one, When sun and moon and sky, the stars, the spinning earth Were still part of the things that had not come to birth, And You quite lonely stood… I ask myself with awe, Who is this mighty God we bow ourselves before. |
| Avea şi dânsul trei feciori, Şi i-au plecat toţi trei deodată La tabără, sărmanul tată! Ce griji pe dânsul, ce fiori, Când se gândea că-i greu războiul, N-ai timp să simţi că mori. |
He had three sons and they, all three, When called, for the encampment left; So the poor father was bereft Of rest and peace, for war, thought he. Is hard – one has no time to feel That one has ceased to be. |
| The room was suddenly rich and the great bay-windows was Spawning snow and pink roses against it Soundlessly collateral and incompatible: World is suddener than we fancy it. |
Odaia deodată bogată – pe marele geam în pervaz Zăpada şi trandafiriile roze se lasă Colaterale-n tăcere şi incompatibile: Lumea e mai subtilă decât ne închipuim. |
| Mâinile mele sunt îndrăgostite, vai, gura mea iubeşte, şi iată, m-am trezit că lucrurile sunt atât de aproape de mine, încât abia pot merge printre ele fără să mă rănesc. |
My hands are in love, alas, my mouth loves – and see, I am suddenly aware that things are so close to me I can hardly walk among them without suffering. |
© 2026 blog.ro-en.ro