20 sept.
Rome never looks where she treads.
Always her heavy hooves fall
On our stomachs, our hearts or our heads;
And Rome never heeds when we bawl.
Her sentries pass on—that is all,
And we gather behind them in hordes,
And plot to reconquer the Wall,
With only our tongues for our swords. |
Pe drum Roma calcă de-a dreptul.
Copitele-i greu ne apasă
Mereu capul, pântecul, pieptul;
De răcnete Romei nu-i pasă.
Străjerii trec ţepeni, şi noi
Din spate ne strângem în hoarde,
Vrem Zidul să-l luăm înapoi,
Cu-al vorbei tăiş, nu cu darde. |
We are the Little Folk—we!
Too little to love or to hate.
Leave us alone and you’ll see
How we can drag down the State!
We are the worm in the wood!
We are the rot at the root!
We are the taint in the blood!
We are the thorn in the foot! |
Noi – noi suntem Clanul-Pitic,
Prea mic spre-a-l iubi ori urî;
Ci daţi-ne pace un pic,
Şi Urbea vom şti doborî!
Noi suntem omida din lemne,
Suntem putregai în tulpini,
În sânge suspectele semne,
Noi suntem ca-n talpă un spin! |
Mistletoe killing an oak—
Rats gnawing cables in two—
Moths making holes in a cloak—
How they must love what they do!
Yes—and we Little Folk too,
We are busy as they—
Working our works out of view—
Watch, and you’ll see it some day! |
Guzganii când funia taie –
Când vâscul dă tufei de hac –
Când borţi sapă molia-n straie –
Grozav îi încântă ce fac!
Da – şi noi, Norodul-Pitic,
Suntem ca şi ei ocupaţi –
Urzim (…dar voi nu ştiţi nimic) –
Odată şi-odat’ o s-aflaţi! |
No indeed! We are not strong,
But we know Peoples that are.
Yes, and we’ll guide them along
To smash and destroy you in War!
We shall be slaves just the same?
Yes, we have always been slaves,
But you—you will die of the shame,
And then we shall dance on your graves! |
Nu, n-avem vlagă, dar ştim
Pe alţii mai vajnici ca noi.
Da, şi-o să-i călăuzim
Bucăţi să vă facă-n război!
Noi tot sclavi rămâne-vom? Bine!
Căci tot sclavi am fost şi nainte!
Voi – voi veţi muri de ruşine,
Şi vă vom dansa pe morminte! |
| We are the Little Folk, we, etc. |
Noi – noi suntem Clanul-Pitic etc. |
| Rudyard Kipling |
traducere de Tudor Dorin |
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!
13 sept.
In a coign of the cliff between lowland and highland,
At the sea-down’s edge between windward and lee,
Walled round with rocks as an inland island,
The ghost of a garden fronts the sea.
A girdle of brushwood and thorn encloses
The steep square slope of the blossomless bed
Where the weeds that grew green from the graves of its roses
Now lie dead. |
Pe-un pinten pietros între culmi şi câmpie,
La poala colinei mereu bântuită de vânt,
Cu stânci îngrădită, grădina stafie
Înfruntă al mării frământ.
Un brâu de spini şi ciulini cuprinde
Piezişa costişă de flori azi deşartă,
Iar iarba sălbatecă de pe-ale rozei morminte
E moartă. |
Continuare »
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!
06 sept.
Remember me when I am gone away,
Gone far away into the silent land;
When you can no more hold me by the hand,
Nor I half turn to go yet turning stay.
Remember me when no more day by day
You tell me of our future that you plann’d:
Only remember me; you understand
It will be late to counsel then or pray.
Yet if you should forget me for a while
And afterwards remember, do not grieve:
For if the darkness and corruption leave
A vestige of the thoughts that once I had,
Better by far you should forget and smile
Than that you should remember and be sad. |
Să nu mă uiţi când voi pleca departe,
Departe,-n ţara-n care, dragul meu,
De mână n-ai să mă mai ţii, nici eu
N-am să tot spun că plec, stând mai departe;
Când planuri pentru amândoi, măreţe,
Nu-mi vei putea descrie zi de zi.
Să-ţi aminteşti doar – prea târziu va fi
Ca să te rogi sau să mai dai poveţe.
Dar dacă ai să uiţi şi, altădată,
Îţi vei reaminti, nu te-ntrista;
Iar dacă visul mie drag cândva
Printre ruini va licări, mai bine
Să uiţi, zâmbind cu faţa-nseninată,
Nu să te-ncrunţi gândindu-te la mine. |
| Christina Rossetti |
traducere de Leon Leviţchi |
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Limba engleză, Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!
30 aug.
Of Heaven or Hell I have no power to sing,
I cannot ease the burden of your fears,
Or make quick-coming death a little thing,
Or bring again the pleasure of past years,
Nor for my words shall ye forget your tears,
Or hope again for aught that I can say,
The idle singer of an empty day. |
Nu ştiu să cânt ce este-n iad sau rai,
Nu pot a voastre temeri să alin,
În faţa morţii mă cutremur, vai,
Nu pot să vă redau ceasul senin,
Cu vorba mea n-o să uitaţi de chin,
Nădejdea nu pot să v-o dau, în veci –
Sunt trubadurul unei zile seci. |
Continuare »
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!
23 aug.
It was a summer evening,
Old Kaspar’s work was done,
And he before his cottage door
Was sitting in the sun,
And by him sported on the green
His little grandchild Wilhelmine. |
Amurg de vară – sfârşise
O zi istovitoare.
Bătrânul Kaspar sta pe prispă
Şi se-odihnea la soare;
Iar nepoţica alerga
Încoace,-ncolo, prin vâlcea. |
Continuare »
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!
16 aug.
On a starred night Prince Lucifer uprose.
Tired of his dark dominion swung the fiend
Above the rolling ball in cloud part screened,
Where sinners hugged their spectre of repose. |
Prin aştri, noaptea, Lucifer suia.
Scârbit de schiptru-i, se rotea Cel-Rău
Între pământ şi cer, prin sumbrul tău;
Jos, omul cuipeş umbra-i săruta – |
Poor prey to his hot fit of pride were those.
And now upon his western wing he leaned,
Now his huge bulk o’er Afric’s sands careened,
Now the black planet shadowed Arctic snows. |
Sărman prinos trufaşului călău…
Când către veste cârmea cu aripa,
Când, stins planet, gonea spre Africa
Sau arctice zăpezi. – Hăt sus, în hău |
Soaring through wider zones that pricked his scars
With memory of the old revolt from Awe,
He reached a middle height, and at the stars,
Which are the brain of heaven, he looked, and sank.
Around the ancient track marched, rank on rank,
The army of unalterable law. |
Zvâcnind, şi-aduse-aminte ce răni grele
Îl ard de când vru LUI să-i pună stavili,
Şi către-al nopţii creier, către stele
Privind… se scufundă. – Pe vechi făgaşe,
În strânse rânduri-rânduri uriaşe,
Păşea oştirea neclintitei pravili. |
| George Meredith |
traducere de Tudor Dorin |
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Limba engleză, Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!