A rata este unul dintre acele verbe ciudate care se realizează în plan faptic – paradoxal – printr-o lipsă, printr-o scăpare. Imposibilitatea de a valorifica o ocazie, născută din neputinţă ori din absenţa vizionarismului, nereuşita afirmării, sau nerealizarea la nivelul real al posibilităţilor, toate au drept rezultat o pierdere. Într-un clasament ad-hoc şi fără pretenţii de validare absolută, cele mai fericite ratări ar putea fi cele ale armelor de foc, iar cele mai nefericite – acelea născute din frică, pe care firul vieţii nu ne mai dă vreodată posibilitatea de a le repara… Vorbeam la început despre un oarece plan faptic, dar de ce stau mai mult şi mă gândesc, de ce mi se pare mai evident faptul că realizarea cuvântului acestuia are relevanţă maximă în plan conceptual. Citeam undeva o definiţie neoficială a unei ratări în sport, iar precizarea care mi-a atras atenţia era aceea că ea are ca necesitate existenţa unei poziţii favorabile date. În viaţă, „poziţia” aceasta favorabilă este însăşi naşterea.

Continuare »

! a se borşí trece în categoria verbelor reflexive, păstrându-şi aceleaşi forme vechi, la care se adaugă pronumele reflexive: indicativ prezent el se borşéşte, imperfect el se borşeá şi conjunctiv prezent el/ei să se borşeáscă; termenul se referă la alimente care se alterează, înăcrindu-se

* boschetár este un substantiv masculin din registrul familiar, cu pluralul boschetári, ce denumeşte o persoană fără adăpost, care doarme prin parcuri, vagabond; cuvântul are şi nuanţă peiorativă, referindu-se la o persoană cu apucături dubioase… Nu se precizează după ale cui standarde…

! boss / bos primeşte drept de folosire pentru ambele forme, atât cea etimologic originală, cât şi cea „naturalizată”; substantivul masculin este articulat bossul/bosul, dar are o singură formă de plural – boşi

* bóssa-nóva, substantiv feminin ce numeşte un ritm al cărui nume vine din portugheză, se dansează şi la noi cu aceeaşi formă, dar are genitiv-dativul bóssa-nóvei, cu pluralul bóssa-nóve

! bóston (vals, joc de cărţi) primeşte – definitiv – accent pe prima silabă şi plural (cuminte) format după regula neutrelor – bóstonuri. DOOM-ul acceptă în continuare, ca pe un al doilea cuvânt, şi pe boston (presă tipografică), cel care, deşi tot neutru, nu are formă de plural. Drept mulţumire pentru atâtea substantive comune, propriul *Bóston (nume de loc) primeşte şi el loc de cinste între noile intrări ale normei.

Verbul a împărtăşi are incluse în dicţionare câteva sensuri, a căror lectură m-a dus cu gândul la elemente fundamentale ale comunicării interumane. Termenul acoperă mai întâi de toate o dimensiune religioasă, însemnând a (se) supune ritualului împărtăşaniei şi stabilind sinonimie cu frumosul a (se) cumineca sau cu a (se) griji, cel care lămureşte singura grijă pe care creştinul trebuie s-o aibă, legat de viaţa sa pământească.

Continuare »

! boom este un anglicism, pe care l-am împrumutat păstrându-i pronunţia [oo se pronunţă u]; substantivul neutru are pluralul boomuri, pronunţat búmuri; despărţirea recomandată este boo-muri

* borât e notat ca termen familiar, adjectiv masculin venit din neplăcutul verb a borî; are pluralul borâţi şi femininul borâtă-borâte; termenul e sinonim cu dezgustător, scârbos, hidos

* bordeaux apare ca denumire de vin cu pronunţie franceză [bordó]; substantivul neutru se articulează bordeaux-ul, şi are şi formă de plural dacă face referire la porţii – bordeaux-uri. Cuvântul vine, desigur, de la celebra zonă *Bordeaux, substantiv propriu neutru, acceptat şi el de noua normă.

! bormaşínă nu are modificări de declinare: este tot substantiv feminin, cu genitiv-dativul bormaşínii şi pluralul bormaşíni; ceea ce s-a schimbat este accentul, care anterior cădea pe prima silabă

* borsétă este substantiv feminin cu genitiv-dativul borsétei şi pluralul borséte; termenul denumeşte „o geantă bărbătească mică pentru acte, documente sau o geantă de damă”

Oamenii au păreri împărţite atunci când vine vorba despre preferinţele legate de anotimpuri. Suntem cu toţii lămuriţi asupra miracolului care face ca poziţia planetei noastre faţă de Soare să fie ideală pentru ca viaţa să poată exista pe Terra. De aici însă şi până la a te simti bine într-o zi în care sunt 30 de grade la umbră e cale lungă. Prin urmare, conotaţiile lui a încălzi sunt diferite de la o persoană la alta, şi nu numai în funcţie de confortul fizic al fiecăruia dintre noi.

Continuare »

* bonc apare (pe lângă deja existenta interjecţie bonc) ca adjectiv folosit în registrul popular, cu pluralul bonci şi femininul boáncă-boánce; nu ştim nici despre numita interjecţie ce înseamnă, iar despre proaspătul adjectiv am reuşit să găsesc doar o trimitere vagă la „dor”

* bonjur este menţionat şi ca substantiv masculin, termen învechit cu sinonimul bonjurist şi pluralul bonjuri; dintre accepţiile vechi, este valabilă încă interjecţia bonjúr, franţuzism care înseamnă „cuvânt de salut pentru orice moment al zilei, echivalent cu bună ziua„; alt sens vechi, păstrat şi azi cu pluralul bonjururi, se referă la o „haină la modă pe la jumătatea secolului al XIX-lea”. Tot de la francezi primim familiarul *bonsoár, folosit ca interjecţie sau ca substantiv neutru.

* bont constituie o noutate ca substantiv neutru cu pluralul bónturi, pe lângă adjectivul deja cunoscut; pentru noul sens am găsit doar câteva posibile sinonime: „răscoală, răsculare, răzmeriţă, răzvrătire, rebeliune, revoltă” (asta dacă termenul nu se referă la altceva despre care n-am aflat încă)

* bónus este substantiv neutru, cu pluralul bónusuri, provenit din engleză, ce are ca sinonime pe „gratificaţie, tantiemă”

* boogie e anglicism cu pronunţia búghi (boo-gie); a fost acceptat ca substantiv neutru, cu articularea boogie-ul şi pluralul boogie-uri. Din familia lui mai primim !boogie-woogie [pron. búghi úghi], substantiv neutru care a primit în noul DOOM şi articulare boogie-woogie-ul şi formă de plural boogie-woogie-uri.