Oamenii au păreri împărţite atunci când vine vorba despre preferinţele legate de anotimpuri. Suntem cu toţii lămuriţi asupra miracolului care face ca poziţia planetei noastre faţă de Soare să fie ideală pentru ca viaţa să poată exista pe Terra. De aici însă şi până la a te simti bine într-o zi în care sunt 30 de grade la umbră e cale lungă. Prin urmare, conotaţiile lui a încălzi sunt diferite de la o persoană la alta, şi nu numai în funcţie de confortul fizic al fiecăruia dintre noi.

Uitându-mă în dicţionar, mi s-a părut interesant punctul din care este analizat procesul de încălzire, desi cuvântul folosit este acelaşi. Primul sens al verbului a încălzi este centrat pe cel care suportă căldura, acesta fiind obligatoriu o persoană: a face să-i fie cuiva cald. Dintr-un alt punct de vedere, există un sens care se referă nu la punctul terminus al drumului energiei calorice, ci la sursa care generează căldura, cea care face ca aerul sau apa să-şi ridice temperatura. Un alt sens al verbului este centrat pe intermediar, pe cel care manevrează un obiect către sursa de căldură, la care îl expune pentru a-i ridica temperatura. Plasând apoi centrul de interes într-un punct exterior fiinţei noastre, folosim se încălzeşte pentru a sublinia faptul că anotimpul se schimbă, că vremea se face din ce în ce mai caldă. La polul opus, îl folosim cu sens interior, înţelegând prin încălzirea muşchilor pregătirea prin exerciţii fizice înaintea unui efort sportiv. N-am găsit în DEX expresia (ciudat!), dar mi-am amintit de dimineţile reci când masina nu vrea să pornească, iar motorul trebuie încălzit.

Ca de obicei, cele mai interesante sensuri mi se par cele care se depărtează de materialitatea lucrurilor sau a fiinţelor. Teribil de plastic mi se pare a (se) încinge, cu toate conotaţiile asociate. Cea mai puternică formă a energiei „calorice” este cuprinsă în verbe precum a (se) înflăcăra, a (se) entuziasma sau a (se) însufleţi, care trimit mai ferm la suflet, la pasiune. Sensurile figurate sunt mereu mai grăitoare, mai pline de sevă. Sigur, acţiunea desemnată de ele nu este întotdeauna una de durată şi nici obligatoriu una pozitivă, constructivă. Dar, până la urmă, multe lucruri sunt doar rezultate ale perspectivei din care sunt privite. Şi, până acum, nimic din ce s-a întâmplat în viaţa mea nu a reuşit să-mi clatine convingerea că motorul care mişcă lumea e inima încălzită cum se cuvine.