Verbul a (se) despodobi se defineşte printr-o lipsă şi îşi lămureşte sensul prin antonimele sale. Înseamnă, pe de o parte, „a lipsi de podoabe” în sens general, iar pe de altă parte, cu o mică diferenţă de nuanţă, „a(-şi) scoate podoabele” care au fost mai devreme adăugate. Cuvântul se construieşte, de altfel, de la antonimul său – a (se) împodobi, prin înlăturarea prefixului şi adăugarea altuia nou. Tot dintre antonime îl precizăm şi pe a (se) găti – un posibil sinonim, a (se) dezgăti, nu este acceptat de DOOM2, deşi pare a se folosi. Şi cam atât în dicţionare…

Dincolo de ele însă, verbul acesta are în el o tristeţe copleşitoare. Sigur, ştiu că nu putem trece prin viaţă împopoţonaţi ca sorcovele – nu în despodobirea asta văd tristeţea. Mai mult decât atât, nu cred nici în veşnica îngrijire şi împodobire, cea care ne ascunde chipul adevărat, creând unul pe care o considerăm mai potrivit, mai strălucitor şi mai convingător, mai puţin ruşinos… ori mai ştiu eu cum altcumva îl justificăm… Nu, nu asta vreau să spun, căci ştiu şi că renunţarea la podoabe poate să însemne relaxare, curăţire şi împăcare cu sine.

Continuare »

! a forfăi este un verb popular, format onomatopeic şi sinonim cu a forfoti; conform noii norme, păstrează o singură formă pentru indicativ prezent persoana I – eu forfăi şi pentru conjunctiv prezent persoana a III-a – el să forfăie

* formant e substantiv masculin cu pluralul formanţi; termenul are un sens general – „element de formare a unui întreg; constituent” şi unul particular – „element constitutiv esenţial al unui sunet, al unui fonem, al unui cuvânt”

* a formata apare ca noutate, verb utilizat în informatică, având indicativul prezent el formatează. Din aceeaşi familie lexicală, este precizat şi substantivul feminin *formatare, cu genitiv-dativul formatării şi pluralul formatări.

* formativ face parte din clasa adjectivelor, masculin cu pluralul formativi şi femininul formativă-formative; înseamnă „care serveşte la formarea cuiva; care formează aptitudini, deprinderi prin educaţie”

* a formoliza are precizată forma pentru indicativ prezent el formolizează, însemnând „a dezinfecta cu formol; a fixa ţesuturile animale cu formol”

Verbul a (se) sfârşi are o mulţime de sensuri, de la cele complet inofensive şi de bun augur – „a duce la capăt un lucru, o activitate”, sinonim cu a termina, a isprăvi –, până la cele care privesc săvârşirea zilelor omului – „a-şi pierde viaţa”, sinonim cu a (se) prăpădi, a muri, chiar a omorî. Între ele, o mulţime de semnificaţii legate de efemeritate, de finitudine.

Se poate termina de vorbit sau de făcut, se poate pune capăt la ceva sau încheia cu cineva, se poate ajunge la capăt fie pentru că acolo e capătul, fie pentru că situaţia nu se mai îngăduie prelungită. Iar sfârşiturile pot să împlinească, să mulţumească – a finaliza, a înfăptui, a realiza – ori pot să distrugă, să frângă brusc şi dureros – a epuiza, a istovi, a slei.

Continuare »

* fonoizolant (fo-no-i-zo-lant) apare ca noutate, adjectiv masculin cu pluralul fonoizolanţi şi femininul fonoizolantă-fonoizolante („care izolează fonic”). Din aceeaşi familie lexicală s-a format *fonoizolare (fo-no-i-zo-la-re), substantiv feminin cu genitiv-dativul fonoizolării şi pluralul fonoizolări.

* font („set de litere”) este substantiv neutru cu pluralul fonturi

* forehand vine din engleză (termen din tenis), iar pronunţia recomandată este forhend, substantiv neutru cu pluralul forehanduri

* foreză („maşină de forat”) e substantiv feminin cu genitiv-dativul forezei şi pluralul foreze

! forfait se pronunţă, la fel ca şi în limba de origine (franceza), forfé, şi se desparte for-fait; este substantiv neutru cu articularea forfait-ul şi pluralul forfait-uri

Termenul a polei are o problemă foarte interesantă legată de semnificaţie, căci sensurile lui nu au legătură cu fenomenul meteorologic ce-i dă numele. Se formează de la substantivul polei (este un derivat regresiv), adică de la „strat subţire de gheaţă, continuu şi neted, obţinut prin îngheţarea apei; chiciură, promoroacă; gheţuş, polediţă, poleială, policie, sticluş”.

Însă verbul face mai curând referire la celelalte sensuri ale substantivului, care au în vedere diferite metode artificiale de a da „strălucire, lustru, luciu” unor obiecte. Înseamnă, prin urmare, „a acoperi un obiect cu un strat subţire de material inoxidabil (aur, argint), în scopul protejării sau al înfrumuseţării”, sinonim cu a sufla, a spoi, a suri.

Continuare »

! folía este un termen din portugheză, substantiv feminin care denumeşte un dans, având genitiv-dativul folíei

* folk apare ca anglicism, termen cu valoare adjectivală (invariabil) sau substantivală (neutru). În registrul familiar, se folosesc substantivul masculin *folkist, cu pluralul folkişti, şi substantivul feminin *folkistă, cu genitiv-dativul folkistei şi pluralul folkiste.

! fonator este un adjectiv care îşi modifică genul –masculin cu femininul fonatoare-fonatoare

* fondu („procedeu cinematografic”) vine din franceză, de unde păstrează şi pronunţia – fõdü, fiind substantiv neutru cu articularea fondu-ul şi pluralul fondu-uri

* fondue („preparat culinar”) vine, de asemenea, din franceză şi are aceeaşi pronunţie ca şi cel de mai sus – fõdü, substantiv feminin cu pluralul fondue